ANALIZĂ // Cele cinci cereri ale lui Volodimir Zelenski către aliații europeni și șansele ca acestea să fie îndeplinite

Începând de joi, Volodimir Zelenski efectuează un turneu de 36 de ore în marile capitale europene, cu scopul de a-i convinge pe liderii Regatului Unit, Franței, Italiei și Germaniei, împreună cu noul secretar general al NATO, să ofere ajutor militar suplimentar pentru Kiev, scrie Politico, într-un material care prezintă principalele cinci cereri cu care liderul de la Kiev se prezintă în fața aliaților și care sunt șansele de reușită pentru fiecare dintre doleanțele sale.

Cu trupele ucrainene sub presiunea rușilor, care înaintează în ciuda pierderilor uriașe, Zelenski dorește să obțină sprijin pentru țara sa înainte de alegerile prezidențiale de luna viitoare din SUA, care ar putea răsturna relația Kievului cu aliatul său cheie.

Turneul este o înlocuire de ultim moment impusă de uraganul Milton, care l-a determinat pe președintele american Joe Biden să anuleze călătoria din această săptămână în Germania.

Acesta ar fi trebuit să prezideze sâmbătă, la baza aeriană Ramstein din Germania, un summit al Grupului de contact pentru apărare al Ucrainei, destinat coordonării ajutorului militar pentru Kiev - ceea ce ar fi fost o ocazie pentru Zelenski de a se adresa aliaților săi cheie, toți împreună. Acum este nevoit să îi ia pe rând.

Președintele ucrainean a început la Londra, unde și-a prezentat planul premierului Keir Starmer și șefului NATO, Mark Rutte.

Liderul ucrainean a declarat că planul „urmărește să creeze condițiile potrivite pentru un sfârșit just al războiului ... Ucraina poate negocia doar de pe o poziție puternică”. De asemenea, Zelenski a cerut - din nou - permisiunea ca Kievul să poată folosi arme donate pentru a lovi ținte din interiorul Rusiei, cerere blocată de SUA.

„Din punct de vedere juridic, acest lucru este posibil, deoarece, din punct de vedere juridic, Ucrainei i se permite să își folosească armele, dacă acestea pot lovi ținte din Rusia, cu condiția ca aceste ținte să reprezinte o amenințare pentru Ucraina”, a spus Mark Rutte.

Șeful NATO a precizat că permisiunea acordată de fiecare fiecare aliat în parte depinde aceștia.

Zelenski a mers joi după-amiază la Paris, unde a adresat aceleași rugăminți președintelui Emmanuel Macron, înainte de a încheia ziua la Roma cu prim-ministrul Giorgia Meloni, care este un susținător puternic al Kievului, dar este ferm convinsă că armele italiene nu pot fi utilizate în Rusia.

Vineri, după micul dejun cu Papa, Zelenski va merge la Berlin, unde se va întâlni cu cancelarul Olaf Scholz - cel mai mare susținător militar al Ucrainei după SUA, dar și cel care refuză să doneze rachete de croazieră Taurus cu rază lungă de acțiune, de teamă să nu provoace Rusia.

Cu doar câteva ore înainte de începerea călătoriei, oficialii ucraineni s-au grăbit să respingă zvonurile potrivit cărora Zelensiy ar fi promovat o încetare a focului. „Avem o formulă de pace, avem un plan de victorie menit să impulsioneze punerea în aplicare a formulei de pace”, a declarat șeful adjunct al biroului lui Zelenski, Dmitro Litvin, pentru Politico. „Despre asta este vorba aici.

Nimeni nu vorbește despre altceva”. Politico a analizat primele cinci solicitări ale lui Zelenski pentru turneul său european și a evaluat șansele sale pe o scară de la 1 la 5, 1 însemnând aproape nicio șansă și 5 foarte probabil.  

1. Drumul spre NATO

O anumită formă de angajament pe calea aderării la NATO este o parte importantă a strategiei Kievului pentru încetarea războiului, deoarece este văzut ca singura modalitate de a preveni un alt atac rusesc. Andri Iermak, șeful biroului lui Zelenski, a declarat recent că o invitație pentru Ucraina de a adera la alianța de apărare face parte din planul de victorie și a încurajat aliații să ignore amenințările Rusiei de escaladare.

Dar obținerea unei invitații clare prea curând va fi o cerință mare. Deși NATO a declarat că Ucraina este pe cale să se alăture într-o zi, nu există un calendar - SUA și Germania fiind în fruntea grupului de sceptici îngrijorați de admiterea Kievului. În schimb, Kievul s-a apucat să semneze 20 de acorduri bilaterale de securitate cu diverși aliați, menite să creeze legături de securitate mai strânse, dar acestea nu oferă nimic asemănător garanțiilor de securitate oferite de aderarea la NATO.  

2. Protejarea cerului Ucrainei

O măsură practică ar fi să convingem aliații occidentali aflați aproape de linia frontului - în principal Polonia și România - să își folosească echipamentele de apărare aeriană pentru a doborî dronele și rachetele rusești care survolează vestul Ucrainei. Deocamdată, acest lucru este imposibil, deoarece aliații sunt îngrijorați să nu intre într-un conflict direct cu Rusia. Acest lucru a provocat o oarecare uimire la Kiev, diplomații arătând că SUA își folosesc apărarea aeriană împreună cu Israelul pentru a doborî rachetele iraniene. Kievul solicită „aceeași determinare” în protejarea Ucrainei „de atacurile cu rachete și drone rusești”.

O problemă conexă este convingerea capitalelor să trimită mai multe sisteme de apărare aeriană pe care armata ucraineană să le poată desfășura singură, ținta principală fiind promisiunile de noi platforme Patriot și unități franco-italiene SAMP/T. În ciuda declarațiilor promițătoare din timpul verii, livrările au fost sistate, dar promisiunile continuă.

3. Dreptul de a lovi adânc în Rusia

După cum a arătat în mod clar în cadrul întâlnirii cu Starmer și Rutte, Zelenski face presiuni susținute pentru o regândire a restricțiilor care împiedică Ucraina să lovească ținte din interiorul Rusiei cu arme donate. În ciuda sprijinului acordat de Rutte, capitalele se tem că permiterea atacurilor în adâncime ar putea declanșa un război mai amplu sau chiar un răspuns nuclear rusesc.

4. Redeschiderea problemei Taurus

SUA, Regatul Unit, Franța și Italia au livrat Ucrainei cantități limitate de rachete cu rază lungă de acțiune - deși nu doresc ca acestea să fie utilizate în interiorul Rusiei. Germania a refuzat cu fermitate să permită trimiterea rachetelor sale de croazieră puternice Taurus. În ciuda presiunilor din partea partenerilor săi de coaliție de a-și schimba poziția, răspunsul lui Scholz a fost un „nein” constant și categoric.

În timp ce Berlinul dispune de aproximativ 1,4 miliarde de euro din ceea ce pretinde a fi o nouă finanțare disponibilă pentru un pachet de sprijin pentru armament, există puține șanse ca Zelenski să schimbe vineri, la Berlin, direcția privind rachetele Taurus.  

5. Faceți din Ucraina un arsenal al democrației

Guvernul ucrainean dorește, de asemenea, să stimuleze investițiile în propria sa industrie de armament, ceea ce i-ar stimula economia și i-ar oferi arme pe care le poate folosi împotriva Rusiei fără a fi nevoit să se adreseze aliaților timizi. Companii de apărare precum Rheinmetall, Nammo și Saab au convenit deja asupra unor forme de programe de producție locală pentru artilerie și vehicule blindate. Danemarca, Canada și Lituania plasează, de asemenea, comenzi directe către companiile ucrainene. Zelenski a declarat luni că planul este de a insista asupra acestei probleme în timpul reuniunii de sâmbătă de la Ramstein.

‍