Istoric: În ultimii ani istoricii s-au debarasat de implicarea politicului
În ultimii 30 de ani istoricii s-au debarasat de implicarea politicului, iar, grație sprijinului oferit de partea română, istoriografia din Republica Moldova a înregistrat mari progrese. Opinia aparține secretarului științific al Institutului de Istorie al USM, Silvia Corlăteanu-Granciuc, și a fost expusă în cadrul dezbaterii „Congresul Național al Istoricilor Români, ediția a IV-a, Chișinău-Suceava”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit Silviei Corlăteanu-Granciuc, România a ajutat mult Republica Moldova la crearea manualelor de istorie și a primelor volume „Istoria Basarabiei”.
Reprezentanta Institutului de Istorie al USM, Silvia Corlăteanu-Granciuc, spune că în ultimii ani istoriografia din România și Republica Moldova s-a dezvoltat extrem de mult, componenta politică fiind pe deplin exclusă din știința istorică.
„Trebuie să recunoaștem că în ultimii 30 de ani s-a făcut un salt enorm în domeniul cercetărilor istoriografice, atât în România, după 1989, când au fost reinterpretate foarte multe subiecte, cât și în Republica Moldova. Pentru istoricii din spațiul din stânga Prutului era necesar să se facă un salt mare pentru a demonstra că acest pământ este românesc și pentru a cerceta subiecte controversate. La Congres este o secțiune care se numește „probleme controversate în istoria românilor de pe ambele maluri ale Prutului”. În ultimii 30 de ani istoricii s-au debarasat de implicarea politicului și acest lucru este extrem de important. Și în România, și în Republica Moldova, istoricii au avut posibilitatea să cerceteze problemele fără a avea o indicație cum să fie interpretată această problemă”, a spus secretarul științific al Institutului de Istorie al USM, Silvia Corlăteanu-Granciuc.
Potrivit ei, România a ajutat extrem de mult Republica Moldova la editarea manualelor de istorie și la lansarea a numeroase proiecte bilaterale pe domeniul cercetărilor istorice.
„Cărțile care veneau de peste Prut erau mai mult decât importante, pentru că ele nu existau nici la Chișinău și nici în întreaga republică. Ele trebuiau scrise. S-au format echipe comune de istorici pentru primele volume de Istoria Basarabiei. Mai târziu, s-au anunțat concursuri pentru manuale și am avut o perioadă când erau mai multe manuale și s-a făcut o triere. Este important că au apărut manuale create în comun de istorici din România și Republica Moldova. Mai târziu, au fost lansate proiecte comune de cercetare, pentru că susținerea financiară este importantă când vrei să ajungi la rezultate concrete. Și atunci, cu ajutorul Academiei Române, au fost anunțate mai multe proiecte bilaterale, au fost create echipe de cercetători care au reușit să propulseze știința istorică”, a mai spus Silvia Corlăteanu-Granciuc.
La 28 august, la Chișinău, încep lucrările celei de-a IV-a ediții a Congresului Național al Istoricilor Români. Potrivit Silviei Corlăteanu-Granciuc, la eveniment sunt așteptați istorici notorii de pe ambele maluri ale Prutului. În perioada 29-31 august lucrările Congresului se vor desfășura la Suceava.
„În ziua de azi, când avem mulți iubitori de istorie care încearcă să interpreteze anumit subiecte, este important să ne axăm asupra operelor celor care lucrează cu documentele și se dau cu părerea doar atunci când argumentele sunt ferme. Istoriografia din România completează știința istorică din Republica Moldova cu acele documente care sunt în arhivele românești. La Congresul Național al Istoricilor Români sunt și participanți istorici români, stabiliți în străinătate, care au posibilitatea să lucreze mai mult timp în arhivele din străinătate, e vorba de arhivele de la Viena, Budapesta, Roma, Paris. E ca un puzzle care completează o imagine de ansamblu și care nu mai dă posibilitatea ca subiectele să fie reinterpretate”, a explicat reprezentanta Institutului de Istorie al USM.
Dezbaterea „Congresul Național al Istoricilor Români, ediția a IV-a, Chișinău-Suceava” este ediția a nouăsprezecea, realizată în cadrul Proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare. Continuitate”, susținut de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova al Guvernului României.
.jpg)
