A fost lansată „Busola electorală”, ghid digital pentru alegători

Platforma „Busola electorală”, disponibilă în limbile română și rusă, se bazează pe un chestionar cu 35 de afirmații din diverse domenii: economie, justiție, politici sociale, guvernanță și mediu. Utilizatorii își exprimă gradul de acord sau dezacord cu fiecare afirmație, iar la final primesc o hartă politică personalizată, care indică afinitățile ideologice cu partidele și blocurile electorale, participante la scrutin.

Reprezentantul Friedrich Ebert Stiftung în Moldova, Felix Hett, a spus că acest proiect este un efort comun al celor implicați, non-partizan, menit să consolideze democrația, prin încurajarea unui vot informat. „Scopul este să le oferim alegătorilor un instrument transparent și accesibil, pentru a-și compara propriile viziuni cu pozițiile partidelor, dincolo de retorica electorală, – este ca un Google Maps pentru politică”, a adăugat reprezentantul FES.

Potrivit organizatorilor, pozițiile partidelor au fost determinate printr-o metodologie coordonată de o echipă de experți locali, care au analizat programele politice, declarațiile publice și răspunsurile oferite de partide la același chestionar.

La rândul său, Ana Mihailov, directoare Friedrich Ebert Stiftung în Moldova, a menționat că platforma este un reper pentru alegători și o sursă de date valoroasă pentru mass-media și cercetători. „Platforma se bazează pe o metodologie riguroasă: am analizat programele politice, declarațiile publice și am trimis un chestionar detaliat partidelor pentru a le reflecta pozițiile cât mai fidel posibil”, a explicat șefa FES.

„Busola electorală” nu este un sondaj de opinie și nu înlocuiește procesul electoral, ci reprezintă un instrument de orientare și educare civică, atenționează organizatorii proiectului. Acesta are la bază experiența internațională a platformei Kieskompas, folosită în peste 50 de țări, unde a contribuit la implicarea civică a tinerilor și a alegătorilor indeciși.

Inițiativa este rezultatul colaborării a șapte fundații și institute politice internaționale, cu sprijinul tehnic al Kieskompas și expertiza unei echipe academice din Moldova, scrie IPN.