Ambiția lui Donald Trump de a obține Groenlanda se transformă în politică guvernamentală. Casa Albă analizează costurile
Este cel mai concret efort de până acum pentru a transforma dorința președintelui Donald Trump de a dobândi insula daneză în acțiune politică. În timp ce cererile lui Trump au stârnit indignare internațională și o mustrare din partea Danemarcei, oficialii de la Casa Albă au luat în ultimele săptămâni măsuri pentru a determina ramificațiile financiare ale Groenlandei ca teritoriu american, inclusiv costul furnizării de servicii guvernamentale pentru cei 58.000 de rezidenți ai săi, au spus spus. La biroul bugetar de la Casa Albă, personalul a căutat să înțeleagă costul potențial al întreținerii Groenlandei dacă ar fi achiziționată, au spus două dintre persoane, scrie Digi24.RO.
De asemenea, se încearcă să estimeze ce venituri ar putea fi obținute pentru Trezoreria SUA din resursele naturale ale Groenlandei. O opțiune analizată este de a oferi guvernului Groenlandei o ofertă mai bună decât cea a danezilor, care subvenționează în prezent serviciile de pe insulă la o rată de aproximativ 600 de milioane de dolari în fiecare an.
„A noastră este mult mai mare decât atât”, a spus un oficial familiarizat cu discuțiile, care, la fel ca alții, a vorbit sub rezerva anonimatului pentru a discuta despre planurile care rămân în lucru. „Ideea este: „Vă vom plăti mai mult decât o face Danemarca”. Trump a spus în repetate rânduri că Statele Unite vor „obține” Groenlanda. „100%”, a declarat el pentru NBC News, sâmbătă.
Întrebat dacă ar implica forța, el a spus că există „o posibilitate bună să o facem fără forță militară”, dar că „nu elimin nimic de pe masă”. Planificarea internă sugerează că ambițiile administrației de a achiziționa Groenlanda depășesc gândurile președintelui și încep să se reflecte în politica guvernamentală.
„Președintele crede că Groenlanda este o locație importantă din punct de vedere strategic și are încredere că groenlandezii ar fi mai bine deserviți dacă ar fi protejați de Statele Unite de amenințările moderne din regiunea arctică”, a declarat Anna Kelly, secretarul de presă adjunct al Casei Albe, într-un e-mail.
„Președintele Trump se angajează să stabilească pacea pe termen lung în țară și în străinătate.” Interesul lui Trump de a prelua controlul asupra insulei unui aliat NATO a declanșat șoc și neîncredere la Copenhaga, care a oferit în mod repetat deschidere față de ideea ca Washingtonul să-și sporească prezența militară și economică în Groenlanda fără a schimba granițele teritoriale.
Prim-ministrul danez Mette Frederiksen plănuiește o vizită de trei zile pe insulă, începând de miercuri, la invitația noului guvern al Groenlandei – în parte pentru a demonstra angajamentul Danemarcei de a adânci legăturile cu teritoriul. Un înalt oficial de la Casa Albă a declarat că administrația analizează în prezent costul estimat al achiziționării Groenlandei, inclusiv luând în considerare costul furnizării de servicii guvernamentale cetățenilor săi.
Oficialii bugetari încă lucrează pentru a determina care ar putea fi acest cost, a subliniat oficialul Casei Albe.
„Există o discuție despre care ar fi raportul cost-beneficiu pentru Statele Unite ale Americii dacă ar fi să achiziționăm Groenlanda”, a spus oficialul. „Cât ne-ar costa să menținem Groenlanda ca teritoriu al Statelor Unite?” Oficialul a adăugat că analizele costurilor se bazează pe „dacă groenlandezii votează și susțin acest lucru”.
„Dacă îl dobândim, atunci cât ne costă să avem grijă de acești oameni ca parte a umbrelei noastre arctice?” a mai afirmat oficialul. Dintre potențialele achiziții pe care Trump le-a vehiculat, inclusiv Canada și Canalul Panama, „el consideră Groenlanda ca fiind cea mai ușoară”, a spus oficialul care este familiar cu felul în care gândește liderul de la Casa Albă.
„Este logic doar dintr-o perspectivă simplă a jocului de șah de securitate națională pentru președinte”, a mai spus el. Liderii Groenlandei au declarat că viitorul insulei va fi determinat de rezidenții săi și de nimeni altcineva.
„Trebuie să ascultăm când alții vorbesc despre noi. Dar nu trebuie să fim zguduiți”, a scris, duminică, pe Facebook, prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen . El a preluat mandatul vineri, după alegerile în care planurile lui Trump pentru Groenlanda au jucat un rol major.
„Nu trebuie să acționăm de frică. Trebuie să răspundem cu pace, demnitate și unitate. Și prin aceste valori trebuie să arătăm clar și calm președintelui american că Groenlanda este a noastră”, a scris Nielsen.
Vicepreședintele JD Vance a devenit cel mai înalt oficial american care a vizitat vreodată Groenlanda, săptămâna trecută, călătorind la o bază militară americană de acolo împreună cu consilierul pentru securitate națională Michael Waltz și a doua doamnă Usha Vance.
El a criticat administrația Danemarcei și a spus că Washingtonul ar fi un partener mai bun.
„Mesajul nostru către Danemarca este foarte simplu. Nu ați făcut o treabă bună pentru oamenii din Groenlanda. Nu ați investit suficient în oamenii din Groenlanda și ați investit puțin în arhitectura de securitate a acestui pământ incredibil, frumos, plin de oameni incredibili”, a spus el.
„Nu putem ignora ceea ce am spus mai devreme, invadarea Rusiei și Chinei în Groenlanda. Trebuie să facem mai mult”, a spus el. Administrația Trump speră parțial să convingă publicul american că guvernul federal va recupera costurile din Groenlanda prin redevențe minerale și taxe plătite pentru activități comerciale. Dar beneficiul economic precis din resursele minerale ale Groenlandei este departe de a fi clar.
Exploatarea mineralelor poate fi imprevizibilă, iar vremea aspră a teritoriului se adaugă la dificultate. Guvernul Groenlandei a respins, de asemenea, unele proiecte miniere din trecut.
