„Aţi dat spargeri, doamnelor”. Rușii trimiși de Putin în Kursk și localnicii rămași în zonă au jefuit casele abandonate din regiune

Militarii ucraineni au filmat și scene cu jafuri din partea localnicilorcare nu au plecat din zonă și le-au postat pe rețelele sociale.  „Existădovezi de jafuri atât din partea civililor (care nu s-au evacuat), cât şi amilitarilor", a declarat Starovoit, devenit între timp ministru alTransporturilor, la o întâlnire cu locuitorii din districtul rusesc Gluşkovo,care se învecinează cu Ucraina.

O înregistrare video publicată de un portal local informaţional Telegramarată că această recunoaştere - rară în rândul conducerii de la Moscova - afost primită cu aplauze de oamenii prezenţi la întâlnirea cu responsabilul rus.

Locuitorii din regiune s-au plâns în repetate rânduri de spargeri încasele lor abandonate. Într-o contraofensivă surprinzătoare din această vară,trupele ucrainene au cucerit o parte din regiunea rusă Kursk.

Trupele ruse încearcă acum să împingă armata ucraineană înapoi în afaraţării. Agenţia rusă de presă de stat TASS i-a acuzat pe soldaţii ucraineni dejaf în satele pe care le-au cucerit, citând ca exemplu satul Gluşkovo.

Dar acest sat nu a fost niciodată sub control ucrainean, notează dpa.Între altele, după cum remarcă publicaţia rusă independentă Meduza (cu sediulîn Letonia), actualul guvernator al regiunii Kursk, Aleksei Smirnov, a publicatun raport despre întâlnirea respectivă cu locuitorii districtului Gluşkovo pecanalul său de Telegram, dar nu a menţionat subiectul jafurilor de către armatarusă.

Un fragment al întâlnirii cu declaraţia lui Starovoit a fost publicatăde canalul informaţional de Telegram „Kursk seiceas" (Kursk acum).

„Aţi dat spargeri, doamnelor!”

Până acum doar oficiali ucraineni au raportat că soldaţi ai armateiruse, chemaţi să respingă forţele armate ucrainene din regiunea Kursk, jefuiaucasele abandonate de localnici.

Presa rusă, dimpotrivă, a susţinut că armata ucraineană este cearesponsabilă de jafurile şi abuzurile din zonă.

Militarii ucraineni au filmat scene cu jafuri din partea localnicilorcare nu s-au evacuat şi le-au postat pe reţelele sociale.

Într-unul din aceste videoclipuri se pot vedea două femei cărând cucărucioarele tot feluri de bunuri furate din alte gospodării, când sunt opritede un militar ucrainean, aflat în misiune de patrulare într-un sat din Kursk pecare ucrainenii îl preluaseră sub control: „Aţi dat spargeri, doamnelor! Nu efrumos faţă de vecinii voştri. De data asta nu o să vă reţin, dar vreau să văspun că nu faceţi bine", se aude în înregistrare.

La sfârşitul lunii octombrie, Apti Alaudinov, comandantul forţelorspeciale cecene „Ahmat", responsabile de apărarea frontierei ruse pe undeau trecut forţele ucrainene, a declarat că soldaţii ruşi au comis 187 de crimeîn regiunea Kursk, inclusiv omoruri şi violuri, citând informaţii primite de laşeful Direcţiei Ministerului Afacerilor Interne rus pentru regiunea Kursk,Viktor Kosarev.

Alaudinov nu a precizat perioada la care se referea presupusa declaraţiea lui Kosarev, notează postul Radio Svoboda (Radio Free Europe/Radio Liberty).

Incursiune în Kursk

Armata ucraineană a intrat pe 6august pe teritoriul regiunii ruse Kursk într-o acţiune destinată săconsolideze poziţia Ucrainei la eventualele negocieri cu Rusia şi să contribuiela redislocarea unităţilor ruse de pe frontul din Doneţk, unde armata rusă estede mai multe luni în ofensivă şi câştigă teren.

Din acea zi, luptele continuă în această regiune, unde - conforminformaţiilor - Rusia a concentrat 50.000 de soldaţi, între care 10.000 desoldaţi nord-coreeni, pentru a alunga forţele ucrainene înainte de învestirea,la 20 ianuarie, a câştigătorului alegerilor prezidenţiale din SUA, DonaldTrump, care a promis să impulsioneze rezolvarea conflictului din Ucraina pecalea negocierilor.

Deşi s-au retras de pe unele porţiuni, forţele armate ucrainenecontrolează în continuare zeci de aşezări, inclusiv centrul regional Sudja înregiunea Kursk. În teritoriile controlate de trupele ucrainene, toate tipurilede comunicaţii au fost dezactivate.

Ruşiinu-şi pot contacta rudele rămase acolo şi nu ştiu dacă sunt în viaţă. Practicnu există informaţii care să vină din aceste locuri, mai notează Radio Svoboda și Digi24.RO.