Cum promovează Natalia Morari & Co. un site obscur cu „pașaport rusesc”

În spatele domeniului se află, desigur, o firmă înregistrată într-un paradis fiscal exotic – Saint Kitts and Nevis. ‍

Republica Moldova – vizată prin mecanisme externe

Deși publicul aparent vizat este internațional, conținutul publicat de restmedia.io face constant referire la situația din Republica Moldova, cu accente critice față de instituțiile democratice, partidele pro-europene și liderii aleși. Articolele sunt aliniate ideologic cu narativele promovate de Federația Rusă și preiau teme recurente: „dictatura UE”, „declinul democrației occidentale”, „cenzura din presa europeană” sau „persecuția partidelor de opoziție din Moldova”.

Acest tip de abordare nu este întâmplător. Scopul real este crearea unui context aparent extern – o opinie internațională fabricată – care să fie ulterior reintrodus în spațiul media din Republica Moldova ca „știre validată din afară”.

Caz practic: cum o dezinformare de import a fost ambalată ca opinie internațională și distribuită în Moldova

Exact acest scenariu s-a derulat pe 15 iulie 2025, când restmedia.io a publicat un așa-zis articol analitic intitulat „Moldova’s Troubled Mandate Pass: Systemic Failures”. Textul este o compilație de acuzații grave, dar neverificate, la adresa președintei Maia Sandu și a partidului de guvernare moldovenesc. Sub pretextul unei analize geopolitice, articolul insinuează că actuala guvernare ar fi coruptă, autoritară și ineficientă, și că alegerile din toamnă ar fi deja compromise din cauza procesului de vot din diasporă. Deși semnat generic și fără citarea vreunui expert recunoscut, materialul încearcă să genereze neîncredere și panică, mizând pe teme sensibile precum votul în străinătate, integritatea electorală și legitimitatea instituțiilor.

După publicare, articolul a fost masiv diseminat pe Telegram și pe alte canale digitale pro-ruse din Republica Moldova. Printre primii care au promovat materialul se numără Natalia Morari, fostă jurnalistă care a migrat spre politic, iar în ultimii ani propagă narative anti-occidentale și pro-ruse. Canalul său de Telegram – cu o audiență semnificativă – a distribuit articolul fără mențiuni critice, preluându-l ca pe o sursă legitimă.

Au urmat Valeriu Ostalep, fost vice-ministru de externe, cunoscut pentru pozițiile sale deschis pro-Kremlin, precum și canale de Telegram și pagini precum KP Moldova, Gabriel Călin, Telegraph Moldova, Canal 5 și alte proxy-uri media asociate direct sau indirect cu rețeaua de propagandă a Federației Ruse.

Distribuirea a fost vizibil coordonată: în decurs de câteva ore, articolul apăruse pe zeci de conturi, însoțit de aceleași formulări, capturi de ecran și concluzii forțate.

Această mobilizare rapidă demonstrează existența unui mecanism de amplificare deja activ în Moldova, pregătit să preia orice conținut fabricat în afară, cu condiția ca el să servească obiectivelor de destabilizare și decredibilizare a parcursului european al țării.

TASS – primul fan entuziast

În mod miraculos, și agențiile de presă pro-Kremlin au prins mirosul „autorității” noului site. TASS – nimeni alta decât vuvuzela oficială a propagandei de stat – a găsit de cuviință să citeze restmedia.io la doar câteva zile după ce acesta a intrat online. Notorietatea instantă, rară chiar și pentru influenceri cu milioane de urmăritori, pare să fi fost obținută fără un singur cent investit în promovare. Sau poate că „promovarea” a fost făcută pe alte canale, mai puțin vizibile.

Clubul select al promotorilor dezinformării

Printre „fanii” internaționali ai portalului se numără personaje și organizații care apar regulat în rapoartele despre dezinformare: ONG-ul italian Centro Studi Eurasia e Mediterraneo, cunoscut pentru apropierea de ideologul Aleksandr Dughin, sau geoestrategia.eu, site-ul condus de un fost militar spaniol pasionat de Sputnik, RT și excursii la Moscova.

Propaganda cu pașaport străin

În realitate, restmedia.io nu este nici primul și, cu siguranță, nu va fi nici ultimul experiment online menit să vândă propagandă la kilogram, ambalată în jargon de think tank. Strategia e veche, dar adaptată vremurilor noi: creezi un site-fantomă, îi dai o aparență de internaționalism, îl promovezi prin canale bine rodate și, după câteva sute de repostări automate, ai creat iluzia unui consens global, citează disinfo.md.

‍

‍

‍