Deputații din Găgăuzia se pregătesc pentru negocieri cu autoritățile de la Chișinău


Speakerul de la Comrat, Dmitri Constantinov, a dat asigurări că nimeni din autoritățile locale nu cunoștea despre următoarea ședință a Curții Constituționale.
„Nici măcar nu au fost invitați sau avertizați în scris să ne exprimăm opinia”, a declarat Constantinov.
Unii deputați au obiectat, spunând că despre acest lucru se știa din februarie.
„Dumneavoastră personal ați spus la comisie că totul este sub control, mergeți la Chișinău, faceți aranjamentele, mergeți la președintele Parlamentului”, a declarat deputatul Grigori Cadin. El i-a condamnat pe membrii prezidiului pentru faptul că s-au opus reluării activității grupului de lucru interparlamentar Chișinău-Comrat.
Deputatul Nicolai Dudoglo a declarat că CC „nu a luat nimic” și că este vorba, probabil, de actuala conducere a autonomiei.
Unii deputați au spus că nimeni la Chișinău nu se pune cu conducerea autonomiei. Liderul fracțiunii socialiste, Ivan Dimitroglo, l-a acuzat pe Dmitri Constantinov că „privează Găgăuzia de puterile sale”, deoarece el a fost cel care a mers în Israel „să dea mâna cu Șor”.
Deputații au încercat să se înțeleagă că este timpul să își unească forțele și să acționeze în interesul autonomiei, în loc să „creeze aparențe de a rezolva problema la mitinguri”.
Mai mulți deputați s-au pronunțat în favoarea deblocării grupului de lucru interparlamentar (între Chișinău și Comrat), a cărui activitate a fost suspendată prin decizia majorității deputaților din Găgăuzia în decembrie 2023.
Cu toate acestea, chestiunea nu a fost supusă la votului. Deputații au decis să discute cu reprezentanții Chișinăului. Data și ora întâlnirii nu au fost deocamdată stabilite.
Chiar înainte de ședință, doi deputați, Alexandru Tarnavski și Mihail Jelezoglo, au expediat o scrisoare autorităților de la Chișinău. În demersul lor, ei au condamnat decizia CC și alte inițiative ale Chișinăului față de autonomie. Cei doi au declarat că Chișinăul folosește „lupta împotriva influenței lui Ilan Șor” ca pretext pentru a „dezmembra puterile autonome” din Găgăuzia, apoi au îndemnat conducerea țării să discute cu reprezentanții autonomiei despre deciziile care afectează statutul Găgăuziei.
De notat că Curtea Constituțională a declarat neconstituțională partea 2 a articolului 21 din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei. Aceasta înseamnă că Adunarea Populară a Găgăuziei a fost lipsită de dreptul de a propune Consiliului Suprem al Procurorilor un candidat pentru funcția de procuror-șef al autonomiei.

