FALS: UE a renunțat la accelerarea aderării R. Moldova din cauza Ucrainei

Informația, atribuită eronat publicației Politico, a fost răspândită pe larg pe site-uri rusești, pe rețelele de socializare și de către politicieni moldoveni cu agendă anti-europeană. Verificările Stopfals.md demonstrează că afirmațiile sunt false și fac parte dintr-o campanie coordonată de manipulare informațională, transmite Stop Fals.

Informația, răspândită pe site-uri din Rusia

La 3 septembrie, ora 10:19, agenția rusă de stat RIA Novosti a publicat știrea „UE a renunțat la ideea aderării accelerate a Moldovei, scrie Politico” (în original: «ЕС отказался от идеи ускоренного вступления Молдавии, пишет Politico»). „Reprezentanții UE au informat că munca tehnică pentru pregătirea aderării Ucrainei și Moldovei continuă într-un ritm rapid, dar ideea de a permite Chișinăului să acționeze mai repede a fost respinsă după obiecțiile Kievului” (în original: «Представители ЕС сообщили, что техническая работа по подготовке вступления Украины и Молдавии продолжается быстрыми темпами, но идея позволить Кишиневу действовать быстрее была отклонена после возражений Киева»), a scris RIA Novosti, „citând” Politico.

Imediat, publicația Izvestia a preluat informația de la RIA Novosti, căreia i-a atribuit citatul de mai sus. Peste câteva ore, Izvestia a revenit la subiect, amplificându-l într-o altă știre.

În decurs de câteva ore, știrea a fost preluată și amplificată în mod concertat de cel puțin 24 de publicații online și site-uri rusești, printre care Kp.ru, Vesti.ru, 1Prime.ru, Gazeta.ru, Argumenti.ru sau M24.ru).

Ecou în Republica Moldova

În R. Moldova, informația a fost preluată de TV6 (site-ul canalului TV cu același nume, controlat de Ilan Șor, și căruia i-a fost retrasă licența în 2024 din cauza afilierii la grupul criminal condus de oligarhul fugar, sancționat internațional), de Moldova-Today.com, dar și de md.sputniknews.com, asociat agenției ruse de știri cu același nume (blocat în 2022 la cererea Serviciului de Informații și Securitate pentru promovarea informațiilor care „incită la ură și război”).

Informația a fost distribuită și de publicații din regiunea transnistreană, precum Tiraspol-News.ru și PMR-News.ru, care, la fel, au citat Politico.

Amplificare coordonată pe social media

O campanie coordonată similară s-a desfășurat și pe rețelele de socializare. Doar pe Telegram, StopFals.md a identificat cel puțin 25 de canale participante.

Prima postare a apărut la ora 10:14 pe canalul RIA Novosti, iar la câteva minute același text a apărut și pe canalul Раньше всех. Ну почти.: „UE a renunțat la ideea de a accelera procesul de aderare a Moldovei la Uniunea Europeană în comparație cu Ucraina, din cauza nemulțumirii Kievului — Politico” (în original: «ЕС отказался от идеи ускорить процесс вступления Молдавии в Евросоюз по сравнению с Украиной из-за недовольства Киева — Politico»). Postarea a fost distribuită și pe canale din Moldova, cunoscute pentru răspândirea dezinformării, precum Смуглянка, Молдавский Vагон, Primul în Moldova sau cel al Ninei Dimoglo, activistă a fostului partid „Șor”, declarat neconstituțional în R. Moldova. Informația a fost distribuită și de mai multe canale de Telegram dedicate Găgăuziei și regiunii transnistrene, de propagandiști ca Sergiu Badan sau Serghei Banari și de canale care au distribuit în repetate rânduri falsuri din campania de dezinformare Matrioșka.

Canalele Salut Молдова! și Molva au mers mai departe, folosind informația și numele Politico pentru a discredita imaginea președintei Maia Sandu și de a insinua că UE nu ține cont de opiniile cetățenilor moldoveni.

Stopfals.md a indentificat și cel puțin 11 postări pe Facebook care oglindeau în mare parte postările de pe Telegram, în unele cazuri chiar menționând canalul. De exemplu, utilizatoarea Elena Pogac a publicat o postare identică cu cea distribuită de canalului Molva.
‍

Acest cont de Facebook a fost creat la 23 mai 2023, iar din noiembrie 2024 a început să distribuie cu regularitate postări aliniate narațiunilor pro-Kremlin, promovate în spațiul public de Ilan Șor și afiliații săi.

O bună parte din postările pe Facebook aparțin unor persoane care se prezintă ca fiind din regiunea transnistreană și sunt distribuite în grupuri dedicate locuitorilor regiunii. Altele aparțin unor conturi care se prezintă că sunt Azerbaidjan sau Ucraina.

Aceiași informație a apărut și pe rețelele VK și Odnoklassniki.

Dodon, rol central în răspândirea mesajului

Informația a fost preluată și de Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor, care a distribuit pe rețelele de socializare o postare care începe cu aceeași frază distribuită de canalele de Telegram.

În videoul care însoțește postarea, Dodon declară că UE ar transmite mesajul că R. Moldova se va integra doar împreună cu Ucraina și că pentru acest lucru e nevoie să lupte, să se militarizeze și să facă exerciții cu NATO. Afirmațiile din urmă sunt nefondate și se aliniază narațiunilor false ale propagandei Kremlinului despre așa-zisa militarizare și atragere în război.

Afirmațiile lui Igor Dodon au fost amplificate de mai multe canale de Telegram, dar și pe Facebook. Totodată, agenția rusă de stat TASS a dedicat o știre declarațiilor liderului socialist, pe care a întitulat-o: „Dodon: „Sandu și partidul ei, la indicația UE, atrag Moldova într-un război împotriva Rusiei” (în original: «Додон: Санду и ее партия по указанию ЕС втягивают Молдавию в войну против России»).

Politico NU a publicat niciun articol care să susțină afirmațiile promovate

În realitate, Politico NU a publicat pe 3 septembrie și nici în jurul acestei date vreun articol care să susțină respectivele afirmații. Citatul atribuit Politico, precum că „lucrările tehnice pentru pregătirea aderării Ucrainei și Moldovei continuă într-un ritm susținut, însă ideea de a permite Chișinăului să avanseze separat a fost abandonată după ce Kievul s-a opus”, provine, de fapt, dintr-un articol publicat de Euroactiv.com, care abordează posibilele soluții ale UE pentru a ocoli veto-ul Ungariei în ce privește aderarea Ucrainei.

Din contra, la 15 august Politico a relatat că UE analizează posibilitatea de a deschide primul „cluster de negociere” cu R. Moldova după reuniunea miniștrilor UE de la Copenhaga, oferindu-i astfel un avantaj în parcursul spre aderare față de Ucraina, ceea ce ar consolida forțele pro-europene de la Chișinău.

În acest context, publicația a punctat că avansarea R. Moldova, în timp ce Ucraina rămâne blocată din cauza opoziției Ungariei, ar putea genera tensiuni diplomatice cu Ucraina, dar nicidecum că Ucraina s-ar fi opus oficial sau că UE ar fi renunțat la accelerarea aderării Moldovei. Ulterior, la 17 august, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că divizarea R. Moldova și a Ucrainei în procesul de aderare la UE ar fi „o mișcare foarte nepotrivită”.

Poziția oficială a UE

La reuniunea informală a miniștrilor afacerilor europene, desfășurată în perioada 1–2 septembrie la Copenhaga, nu a fost luată nicio decizie privind aderarea R. Moldova sau Ucrainei. Marie Bjerre, ministra pentru Afaceri Europene din Danemarca, țară care deține președinția Consiliului UE, a subliniat că discuțiile au avut caracter informal și strategic.

La rândul ei, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat în conferința de presă susținută după întrunire, că procesul de extindere a UE „se mișcă mai repede ca niciodată în ultimii 15 ani”, iar R. Moldova și Ucraina se află „în proces de a finaliza screeningul pentru toate cele șase clustere într-un singur an”. Ea a subliniat că din punct de vedere tehnic „ambele țări și-au făcut temele” și sunt „pregătite să înceapă negocierile privind clusterul 1”. Tot atunci, Kos a punctat că deschiderea efectivă a negocierilor depinde de o decizie politică a Consiliului UE, întrucât „prerogativa în acest sens aparține Consiliului”. Ea a reafirmat că procesul este „bazat pe merite”, ceea ce implică recunoașterea progreselor individuale realizate de fiecare stat candidat.

Astfel, este falsă afirmația precum că UE ar fi refuzat să accelereze procesul de integrare a R. Moldova, pe fundalul nemulțumirii din partea Ucrainei. Nu există dovezi publice sau rapoarte credibile care ar sugera acest lucru.

Dimpotrivă, liderii europeni, dar și Marta Kos, comisarul european pentru extindere, aflată într-o vizită la Chișinău între 3-5 septembrie, au reafirmat în repetate rânduri sprijinul pentru aderarea R. Moldova la UE.

Într-o conferință de presă susținută joi, 4 septembrie, alături de Cristina Gherasimov, viceprim-ministra pentru integrare europeană a R. Moldova, Kos a declarat că „R. Moldova a făcut totul ce îi stă în putință pentru a fi capabilă să deschidă cât mai curând clusterul 1 mai târziu în acest an”. Întrebată despre posibilitatea decuplării R. Moldova și a Ucrainei în procesul de aderare, comisarul european pentru extindere a lăsat să se înțeleagă că deși se dorește ca ambele state să avanseze împreună în procesul de aderare, fiecare va fi evaluată separat, în funcție de propriile progrese în implementarea reformelor. Astfel, potrivit ei, o eventuală decuplare rămâne posibilă, dacă ritmul reformelor va fi diferit în cele două state. „Situația reală este că ambele țări - Moldova și Ucraina - au îndeplinit toate criteriile pentru a deschide clusterul 1. Noi lucrăm la asta, așa cum am spus, pentru a obține de asemenea aprobarea statelor membre ale UE. Odată ce clasterul 1 va fi deschis, noi va trebui să-l deschidem și vom fi pregătiți, din punct de vedere tehnic, pentru toate celelalte clustere. Apoi, vom vedea analiza evoluția reformelor în fiecare țară, pentru că procesul este bazat doar pe merite și de asta ne vom ține în continuare”, a punctat Marta Kos.

Mai mult, la 10 septembrie Parlamentul European a votat o rezoluție prin care solicită accelerarea procesului de aderare a R. Moldova la UE și începerea negocierilor pe clustere.

‍