FOTO // Transnistria se schimbă la față. Vorbitorii de rusă din Rîbnița învață româna. Profesor: „În buzunar pot fi euro, dar în minte pot rămâne ruble”

Un fenomen vizibil în ultimii trei ani, de la începutul războiului ruso-ucrainean: tot mai mulți vorbitori nativi de rusă aleg să învețe româna și să studieze la unicul liceu din oraș cu predare în limba română „Evrika”, pentru a se integra mai ușor în dreapta Nistrului, se menționează în articolul publicat de NordNews.

Ora 8:00 dimineața. Piața Victoriei din Rîbnița, oraș cu o populație de aproape 48 de mii de locuitori. Se aud lozinci patriotice, urmate de ridicarea drapelelor transnistriei și ale Federației Ruse. Parada e învăluită de fum, menit parcă să dea o notă de gravitate, ca și cum independența ar fi fost câștigată cu mari sacrificii.

După ceremonie, în parcul central, primăriile localităților din jurul Rîbniței au improvizat standuri expoziționale.

Aici îi întâlnim pe doi profesori de la Școala de Arte, discuția alunecă firesc de la tablouri la întrebarea delicată: mai există dorința de reunificare peste Nistru?

„Și întotdeauna a existat această dorință de unitate, acest vis trăia încă de acum 30–40 de ani. Chiar inventaseră și o denumire: Râbnița, acolo Rezina… „guma” ,  în română înseamnă „cauciuc”, Gumapești. Iar apoi, când a avut loc separarea, când Transnistria s-a desprins, totul s-a schimbat. Acum fiecare are propriul său stat, propria monedă. Dar foarte mulți oameni continuă să vină aici: unii au familiile aici, alții acolo, Această unitate interioară, desigur, îi apropie pe toți oamenii. Atmosfera este foarte prietenoasă”, povestește profesoara de la Școala de arte din orașul Rîbnița, Svetlana Petrovna, pe care am întlnit-o în parcul central.

Sub anonimat, profesori din unele școli cu predare în limba rusă, care au reușit  să beneficieze de vizite în România, prin programul „Cunoaște-ți Țara” spun că regiunea se schimbă treptat la față.

Din informațiile prezentate de Ion Bucioc,  directorul liceului „Evrika”, singura instituție cu predare în română din Rîbnița, tot mai mulți vorbitori nativi de rusă se înscriu la cursurile gratuite de limba română oferite de Guvern. Un trend salutat și de activiști civici din opoziție față de puterea locală.

„Au fost înregistrate mai multe grupe de instruire în limba română, formate din cetățeni de pe malul stâng al Nistrului, vorbitori nativi de rusă care nu cunosc româna și și-au propus să o învețe. Numărul lor este semnificativ și în creștere în ultima perioadă. Mai mult decât atât, deși locurile din grupele disponibile s-au epuizat, avem în continuare persoane interesate, care întreabă și se informează despre cum își pot dezvolta competențele de comunicare în limba română”, spune el.

„Au venit acolo foarte mulți oameni, oameni serioși, după standardele transnistriei și ale Rîbniței interesați să învețe limba română, iar ei o studiază intens.  Ajung la un nivel care le permite, cel puțin, nu doar să comunice; pot să scrie, să citească și așa mai departe, înțelegeți, adică deja un nivel, un nivel serios”, a declarat activistul, Ghenadie Ciorba.

Totuși unii locuitori din stânga Nistrului sunt de părere că, vocea Chișinăului se aude prea puțin la Rîbnița. Directorul adjunct al liceului „Evrika”, Sergiu Spânachi adaugă că la posturile locale de televiziunile rulează o narațiune diferită, inclusiv despre alegerile parlamentare din 28 septembrie.

„Dacă urmăriți televiziunile locale, aproape fiecare emisiune de știri începe cu ideea că noi suntem lipsiți de dreptul de a vota ca cetățeni ai Republicii Moldova. În aceeași știre însă nu se spune nimic despre faptul că niciun partid, spre care cetățenii Republicii Moldova din regiune ar putea să-și îndrepte votul, nu are posibilitatea să vină aici, pe teren, pentru a-și prezenta programul politic și activitatea, în vederea intrării în Parlament. Apoi, imediat se trece la o altă știre. „Noi suntem independenți”, se afirmă. Însă, vorbind cu unii locuitori de aici, băștinași, vorbitori de limbă rusă, aceștia recunosc: „Da, deja trăim în două state diferite. Ce ar mai putea să ne unească?”. Alții spun că tinerii pleacă în unele țări ale Uniunii Europene. Știți, una este mintea și alta este buzunarul. Pentru că în buzunar pot fi euro, dar în minte pot rămâne ruble”, spune directorul adjunct al liceului.

După criza gazelor din iarnă, autoritățile de pe malul stângau devenit mai îngăduitoare . La început de februarie, UE a oferit gaz de urgență 20 de milioane de euro, pentru zece zile, doar pentru populație. A mai rezervat 60 de milioane până la mijlocul lui aprilie, aproape 70 la sută din consumul social de dinaintea crizei. Sprijinul a fost condiționat: pași clari pentru respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, condiții comunicate oficial prin Chișinău către Tiraspol.