INTERVIU // Igor Munteanu: Guvernarea viitoare va fi una de coaliție. Nu putem fi simpli spectatori

Pentru a înțelege mai bine care sunt opțiunile reale și ce ar presupune o astfel de alianță, discutăm cu liderul Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB), Igor Munteanu.

În acest interviu, vom aborda nu doar aspectele tehnice ale unei posibile coaliții, ci și viziunea sa asupra principiilor guvernării, relației Republicii Moldova cu România, precum și poziționarea strategică a statului în actualul context internațional.

Deschide.MD: Din totdeauna, partidele de dreapta au evitat să facă alianțe pre-electorale. Ce presupune crerarea unei alianțe electorale pentru alegerile din 2025? Cine și raportat la ce ar trebui să facă o alianță electorală capabilă să preia guvernarea?

Igor Munteanu: Este tot mai limpede pentru specialiști, dar și pentru publicul larg că viitoarea guvernare în Republica Moldova va fi una de coaliție. Acest lucru este evident din cifre de sondaje, dar și din orice discuții pe care le auzi la orice capăt de stradă, masă, piață. Întrebarea este cine va face această coaliție? În acest moment există doar trei variante posibile. Prima – o coaliție de centru-stânga (pro-rusă). Doi – o coaliție hibrid (PAS și anumiți parteneri de ocazie, care pretind să reprezintă un ipotetic ”centru pro-european!, dar care în esență sunt emanații profund pro-rusești). Și trei – o coaliție pro-europeană, construită, asamblată și propulsată pe baza unor principii clare de inter-acțiune și proiect politic. Primele doua variante sunt inacceptabile pentru electoratul național, pro-european, majoritar statistic, pentru că, de facto, ele vor fi șubrede și oportuniste, urmând ca în orice moment, de regulă cel mai nepotrivit, să se desfacă și să blocheze complet procesul de integrare europeană. Așa s-a întâmplat în 2019 cu nefericita coaliție ACUM-PSRM. A treia varianta este dezirabilă, dar nu se poate produce decât dacă vor fi întrunite câteva elemente constitutive. Mai concret, a treia opțiune cere depunerea unui efort serios pentru a o face realizabilă în timpul apropiat. Ar trebui de tras niște concluzii la rece asupra guvernării monopoliste a unui singur partid (PAS) din ultimii 4 ani și de acționat corespunzător deja la această etapă pentru a pregăti terenul unei formule viitoare pre-electorale și post-electorale. Știm ce ar trebui de făcut în această privință, dar discuția merită de purtat în formatul corect.

Deschide.MD: Despre principii și valori s-a tot discutat până la extenuare în RM. Cu toate acestea, care ar trebui să fie pilonii pentru care să se guverneze puterea la Chișinău?

Igor Munteanu: Nu veți auzi de la mine nimic din ce nu este posibil de pus la baza unei guvernări oneste și cu frică de Dumnezeu. Da, CUB este un partid liberal, dar respectul pentru identitatea religioasă, tradiție și punerea accentului pe interesul național, într-o lume tot mai confuză și mai periculoasă, este fundamental important pentru misiunea politică pe care eu personal mi-am asumat-o, alături de colegii și camarazii mei din Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB). Din acest motiv, cred cu tărie în libertate, drepturi și libertăți individuale, democrație, stat de drept, separația puterilor în stat, respectul pentru proprietatea privată, crearea condițiilor pentru libera inițiativă și retraterea statului din economie, susțin plenar necesitatea dialogului și toleranței, recunoașterea diversității și a pluralismului politic, ridicarea egalității de șanse și a meritocrații la principii de bună guvernare. Dincolo de acest ”pașaport de valori” care mă definește, aș vrea să rețin atenția Dvs asupra câtorva piloni reali pe care putem contura profilul unor guverne viitoare mai bune decât avem în acest moment.

Principalul pilon al oricărui guvern de care are nevoie Republica Moldova este infrastructura rezilienței. Explic – această infrastructură trebuie să definească gestionarea unei economii adaptată efectelor cauzate de războiul de agresiune rusesc contra Ucrainei și a recuperării enormelor pierderi pe care le-am suferit în ultimii 30 de ani sub aspect demografic, social, economic, politic, ca urmare a incompetenței și complicităților. Mă conduc de principiul după care militarii câștigă bătălii, însă doar economia câștigă adevăratele războaie. Respectiv, sarcina oricărui viitor guvern trebuie să fie legată de stimularea și dezvoltarea economiei reale, creșterea exporturilor, atragerea de investiții strategice, branduri autohtone cunoscute pe plan regional, reducerea deficitului comercial agresiv. Sunt îngrijorat de disperarea cu care diverși cinovnici își propun să dubleze PIB, dar termină prin a face masaj la picior de lemn, ocupându-se cu fleacuri și banalități, în loc de a stimula noi afaceri profitabile.

Al doilea pilon cheie ține de infrastructura reîntregirii. Relația simbiotică dintre România și Republica Moldova trebuie aprofundată și gestionată în direcția unei politici pe care eu o numesc ”spații comune integrate” – cât mai multă integrare și complementaritate economică, politici educaționale, culturale, servicii medicale, integrarea burselor de mărfuri, piața asigurărilor imobiliare, în agricultură, fonduri de garanții pentru afaceri de succes în spațiul transfrontalier, cât mai extins. Dar și o politică dinamică a integrării universităților în spațiul comun al României și Republicii Moldova. Strategia acestui pilon este de a crea stimulente reale pentru a genera locuri de muncă bine plătite și resurse interne pentru bunăstare, scoaterea Republicii Moldova de sub ”plugul” inlfuenței externe, prin alternative mai bune, nu prin interdicții și politici represive, care pot fi contraproductive și deja sunt, în acest moment.  

Al treilea pilon este legat de infrastructura integrării în spațiul occidental, adaptarea la standardele, regulile și practicile existente în UE, fără a pierde din vedere, apărarea intereselor producătorilor locali, a tradițiilor și preocupărilor cetățenilor mldoveni. Ceea ce trebuie de reținut în acest sens pe ”infrastructura integrării” este că nu ne putem permite să ”ne alipim cumva” la Europa, dar să creăm capabilități și resurse necesare pentru transformarea calitativă a economiei și administrației prin care sunt gestionate afacerile publice în Republica Moldova. Imitarea grăbită și ursuză, în locul unei adaptări inteligente și profunde la modelul de ”guvernanță” europeană poate face rău, și crea antipatii profunde în rândul populației, căreia îi datorăm respect și legitimitate. Voi dezvolta acest subiect cu alte ocazii.

Deschide.MD: Întregul sistem de relații internaționale este supus în aceste momente unor cutremure și nu se exclud reașezări în politica mondială și pe zona geopolitică. Care ar trebui să fie în noul context internațional prioritățile de politică externă și dezvoltare ale R.Moldova?

Igor Munteanu: Indiferent de cutremurele și reașezările din politica mondială și regională, prioritățile noastre trebuie să fie loiale principiului continuității și interesului național. Consensul național este un mecanism esențial de menținere a legitimității cursului de politică externă, și nicidecum mofturile oricărui partid, care vine la guvernare pentru perioade limitate de voința alegătorilor. Urmărim cu fermitate angajamentul de a ne integra ca membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană și ajustăm realitățile interne acestei sarcini istorice. Căutăm să obținem garanții sigure de securitate pentru a garanta cetățenilor siguranța, pace și încredere în ziua de mâine, învățând din lecțiile unei neutralități fictive și înțelegând că avem obligația de a fi parte a unor sisteme de securitate colectivă occidentale, pro-NATO și pro-Europene, în formare. Ne asumăm politica unor pași solidari cu partenerii noștri strategici, UE, SUA, România, optimizându-ne resursele alocate pentru atingerea priorităților de politică externă, în tandem cu aliații noștri credibili și interesul național. Vrem să contribuim la o Europă unită, solidară și puternică, în care toți sunt egali, în care polarizările Est-Vest și Nord-Sud, dispar ca urmare a creșterii constante a bunăstării, în care drepturile omului și democrația sunt respectate, înaintea oricăror altor considerații și interese provizorii.

Deschide.MD: Despre România și buna colaborare cu ea se discută activ. Cum vedeți rolul României în viitorul R.Moldova raportat și la noul context regional și internațional?

Igor Munteanu: Republica Moldova și România trebuie să intensifice calitativ platformele de dialog și cooperare, având în mare parte provocări similare în fața guvernelor lor (război hibrid, atacuri asupra statului de drept și democrației, tentative de influență externă în procesul electoral, acțiuni subversive de preluare a controlului asupra unor ramuri importante ale economiei). Nu în ultimul rând, modelarea comportamentului social prin campanii discrete și mai puțin discrete de manipulare și intoxicare cu idei anti-europene și anti-occidentale reprezintă o mare amenințare pentru regimul constituțional din România, și cu atât mai mult din Republica Moldova. Există, din această perspectivă, niște riscuri și pericole comparabile, deși non-echivalente, iar faptul că vorbim despre ele întărește nevoia de a anticipa și a combate fenomenele care trezesc aceste riscuri, de multe ori, prin acțiuni și abordări comune. Personal, cred că etapa în care România era doar un simplu ”avocat al Republicii Moldova” a fost depășit, atât de accelerarea deciziilor luate de UE în procesul de de aderare a RM, dar și de asperitățile regionale legate de războiul nimicitor de agresiune rusesc contra Ucrainei. România nu mai poate fi un simplu avocat. Este timpul unor proiecte serioase comune în care ne putem mișca de la un dialog între guverne spre un dialog multi-actorial, B2B, interuniversitar, intermunicipal, inter-patronal, inter-partinic. Un rol esențial l-ar putea avea crearea de platforme cât mai flexibile, mai eficiente și mai adaptive contextului actual de integrare și securitate internațională. Noi, la CUB, avem câteva scenarii interesante în această privință, pe care le putem pune bucuroși la baza unor discuții viitoare. Nu în ultimul rând, Republica Moldova are nevoie de o puternică opțiune de securitate națională și acest lucru nu poate fi asigurat decât în cadrul unei participări la un sistem occidental de securitate colectivă, NATO, post-NATO, ori echivalentele sale europene, care vor apare cu siguranță în timpul apropiat. O importantă direcție de acțiuni pentru viitorul guvern se leagă anume de asumarea și implementarea acțiunilor necesare pentru alinierea Republicii Moldova la un viitor aranjamente de scuritate și apărare.

Închei prin a transmite un mesaj de final.

Anul 2025 este un an cu implicații istorice excepționale pentru soarta Republicii Moldova. Viitorul nostru comun și idealul nostru național va fi influențat dramatic de modul în care se încheie războiul din vecinătatea noastră și de tipul de ”pace”, care ar putea să-l urmeze.

Devine tot mai evident că nu putem fi simpli spectatori la aceste decizii fără un alt nivel de susținere din partea aliaților noștri autentici, în special din partea României. Multe din provocările care urmează pot fi anticipate, altele mai puțin, dar nu putem fi lăsați singuri, și cu atât mai mult, pe cont propriu. Pe lângă susținerea tradițională cu care România a oferit-o Republicii Moldova, după destrămarea URSS și până în acest moment, pentru care cetățenii moldoveni o apreciază foarte mult, este nevoie imperativă de a gândi strategic, de a puncta asupra unor scenarii de contingență și de creare a solidarității prin instrumentele care ne stau la dispoziție.

Partidul CUB a relansat recent ideea unei construcții politice, determinate de obligația unității naționale și a unor pași pregătitori îna ceastă direcție. Inerțial, unii politicieni se pot culca pe o ureche din aroganță ori din infantilism, dar mesajul nostru este adresat celor care privesc cu luciditate scena politică și înțeleg că iluziile, amăgirile sau ignoranța nu pot face casă comună cu interesul național.

Deschide.MD: Vă mulțumim pentru interviu!