Josep Borrell: Ne frământăm să găsim o soluţie de evitare a blocajului impus de Ungaria sprijinului militar UE pentru Ucraina

„Ne frământăm creierul pentru a încerca să găsim o soluţie care să evite acest blocaj oarecum absurd, pentru că avem şase miliarde pe care le-au pus statele membre, sunt în cutie şi nu le putem folosi pentru a sprijini efortul militar al Ucrainei deoarece există este o ţară care se opune”, a declarat Josep Borrell pentru EFE, transmite Agerpres.

Şeful diplomaţiei europene, care a participat marţi la sesiunea plenară a Parlamentului European, a reamintit că UE are nevoie de unanimitatea celor 27 pentru a lua decizii cu privire la gestionarea Fondului european de sprijinire a păcii (FEAP), prin care statele membre co-finanţează armele care sunt trimise în Ucraina.

Borrell a asigurat că se caută în continuare o „procedură care, cu acordul tuturor, să permită deblocarea acestei situaţii, care este deja blocată de luni de zile”.

În ceea ce priveşte creditul de 35 de miliarde de euro pe care UE l-a promis Ucrainei, în conformitate cu angajamentul asumat faţă de partenerii din G7, Borrell a indicat că împrumutul va fi finanţat de UE, iar dobânzile vor fi plătite din veniturile extraordinare generate de activele ruse imobilizate de sancţiuni.

„Cu acestea, nu cu capitalul, ci cu veniturile se poate plăti un împrumut pentru acea sumă care ar ajuta Ucraina să continue să funcţioneze ca stat şi să îşi crească capacitatea militară", a explicat el.

Josep Borrell a amintit că „propunerea a fost deja făcută şi am transmis-o Consiliului şi Parlamentului, care sunt cei care trebuie să decidă”.

Pentru a avea în continuare beneficiile menţionate mai sus s-a propus posibilitatea reînnoirii îngheţării activelor la fiecare 36 de luni, în loc de şase luni.

Referitor la noul cadru legal pe care Consiliul UE l-a aprobat marţi pentru a putea sancţiona Rusia pentru destabilizarea altor ţări, inclusiv pe cele din UE, Borrell a declarat că „în următoarele zile va trebui să îl expunem”.

„Acum este sigur că Rusia întreprinde anumite acţiuni pe care le numim hibride, care nu sunt războaie ca înainte, nu sunt războaie cu arme de foc, ci sunt atacuri, atacuri cibernetice sau amestecuri în viaţa politică atunci când sunt alegeri, sau fără să fie alegeri, în mod sistematic”, a comentat el.

Potrivit şefului diplomaţiei europene, „când este depistată o acţiune de acest tip, care este dăunătoare, care este agresivă, care pune în pericol funcţionarea instituţiilor, care pune în pericol funcţionarea normală a comunicaţiilor noastre şi tot ceea ce ne permite să funcţionăm în viaţa de zi cu zi, aceasta trebuie sancţionată".