Mediatorii comunitari, în prima linie a incluziunii sociale, dar cu resurse limitate
Ivan Duminica, șeful Serviciului politici în domeniul relațiilor interetnice din cadrul MEC, a declarat că este nevoie de o cooperare strânsă între autoritățile centrale, administrațiile locale și societatea civilă. „Ministerul Educației și Cercetării sprijină cu fermitate consolidarea statutului acestor specialiști, recunoscând contribuția mediatorilor la creșterea incluziunii școlare a copiilor romi și la întărirea coeziunii sociale în comunitățile vulnerabile”, a afirmat el.
În prezent, în 47 de localități dens populate de romi activează 50 de mediatori comunitari, iar alte opt posturi rămân vacante, deși fondurile necesare pentru ocuparea lor sunt deja prevăzute în bugetul de stat. Cu toate acestea, activitatea mediatorilor este afectată de constrângeri administrative, lipsuri logistice și lipsa unor mecanisme clare de evaluare.
Solicitat de IPN, Ivan Duminica a precizat că mediatori comunitari sunt prima verigă de legătură între instituțiile publice locale și familiile de etnie romă. „Munca lor este afectată de multiple constrângeri structurale, precum lipsa unor proceduri clare de colaborare cu autoritățile locale, ceea ce duce adesea la utilizarea mediatorilor în sarcini administrative care nu au legătură cu sprijinul comunităților de romi, contrar fișei de post”, a adăugat acesta.
În unele cazuri, primăriile nu acoperă nici măcar cheltuielile de deplasare ale mediatorilor, iar pregătirea profesională continuă lipsește. Mediatorii nu dispun mereu de un birou, acces la transport sau consumabile necesare. Tichetele de masă, deși prevăzute în legislație, nu sunt acordate în mod uniform, spune Ivan Duminica.
Lipsa unui plan anual de activitate și a unor indicatori de performanță face dificilă evaluarea impactului real al muncii acestora. În plus, relația cu autoritățile locale rămâne ambiguă, iar comunicarea este adesea redusă la corespondență formală, fără rezultate concrete.
Acolo unde autoritățile locale colaborează eficient cu mediatorii, rezultatele sunt vizibile, spune Ivan Duminica. În comuna Cărpineni, raionul Hâncești, toți copiii romi sunt înscriși la grădiniță și școală, datorită eforturilor Silviei Feraru, mediatoare comunitară. În Taraclia, Ivan Cebotari, mediator comunitar, a facilitat accesul la acte de identitate, apă, canalizare și educație pentru familiile rome. Iar la Ciocâlteni, raionul Orhei, Dumitru Muntean, de asemenea mediator comunitar, a crescut frecvența școlară a copiilor romi de la 60% la 100%.
Un alt exemplu vine din comuna Mingir, unde Valeriu Căldăraru, mediator comunitar, a fondat un centru comunitar și a mobilizat oamenii pentru proiecte de infrastructură, inclusiv reabilitarea unui pod și amenajarea zonelor publice.
Funcția de mediator comunitar a fost instituită în anul 2013, dar, potrivit lui Ivan Duminica, aplicarea reglementărilor este inegală. „În multe localități, autoritățile publice locale nu înțeleg pe deplin rolul și atribuțiile mediatorului comunitar. Din aceste motive, este esențial ca rolul mediatorilor comunitari să fie readus în discuție publică, pentru a asigura recunoașterea importanței lor în procesele de incluziune socială și educațională”, a subliniat șeful Serviciului politici în domeniul relațiilor interetnice din cadrul MEC.
Mediatorii sunt angajați de autoritățile publice locale și salarizați din bugetele acestora, cu sprijinul transferurilor alocate de Ministerul Finanțelor, la propunerea Agenției Relații Interetnice. Salariile lor variază între 5000 și 5600 de lei, în funcție de nivelul de studii și vechimea în muncă. Ministerul Educației și Agenția Relații Interetnice și-au exprimat angajamentul de a îmbunătăți cadrul normativ care reglementează activitatea mediatorilor și de a asigura recunoașterea rolului lor esențial în comunitate.
