Modelul oligarhic georgian, un avertisment pentru Chișinău

Privind modul în care a evoluat statul caucazian, populația și elita politică din Republica Moldova ar trebui să fie conștientă de riscurile enorme pe care le implică o astfel de guvernare, riscuri care pot duce la o prăbușire a valorilor democratice, la sărăcirea populației și la subjugarea instituțiilor statului în favoarea intereselor oligarhice și străine.

Două foste republici sovietice, Georgia și Republica Moldova au multe probleme similare, iar visul de integrare europeană este o năzuință împărtășită de o mare parte a populației celor două state. Aflată la granița dintre Europa și Asia, Georgia a fost constant prinsă între influențele occidentale și presiunea rusă. Odată cu ascensiunea unui guvern pro-rus, direcția europeană a țării a fost abandonată, favorizând în schimb o apropiere de Moscova și alte state satelit ale Federației Ruse, precum Republica Belarus.

Pentru Republica Moldova, scenariul poate fi similar. O guvernare pro-rusă ar însemna abandonarea parcursului european și a valorilor democratice pe care țara încearcă să le construiască cu eforturi susținute.

Instabilitatea politică și economică va afecta în continuare în mod direct nivelul de trai al populației din ambele țări, contribuind la migrație masivă și la creșterea disparităților economice.

Statul paralel controlat de Ilan Șor între Prut și Nistru, finanțat copios de partea rusă, aplică strategii de influențare a societății din R. Moldova copiate după cele implementate de regimul pro-rus condus de oligarhul Bidzina Ivanishvili, menite să permanentizeze ocupația electorală rusă.

În Georgia, guvernanții pro-ruși au consolidat puterea oligarhică și au slăbit instituțiile democratice. Presa a devenit mai puțin liberă, justiția mai puțin independentă, iar disidența politică mai greu tolerată. În Republica Moldova, o guvernare similară ar duce la un colaps al transparenței și la creșterea corupției, ceea ce va submina eforturile anterioare de reformare a statului și de apropiere de Uniunea Europeană.

Rezultatul alegerilor din 26 octombrie 2024 este o dovadă clară a unui rezultat nefast al politicilor electorale promovate de o oligarhie dependentă de Federația Rusă. Moscova tratează atât Georgia, cât și Republica Moldova, ca poligoane de testare a unor noi tehnologii de inginerie socială și electorală, menite să asigure instalarea și supraviețuirea unor regimuri dependente de Federația Rusă.

Visul Georgian, partid conservator şi naționalist condus de miliardarul Bidzina Ivanishvili, a declarat deja victoria, declarând că a obținut majoritatea mandatelor din parlamentul de la Tbilisi. Coaliția de opoziție pro-europeană nu a recunoscut rezultatele preliminare şi a anunţat deja organizarea de proteste, o evoluție care se poate repeta și în Republica Moldova, pe fondul implicării serviciilor federale de spionaj de la Moscova.

Georgia a fost, în ultimii ani, scena unor proteste masive ale cetățenilor care nu au acceptat direcția pro-rusă impusă de guvern. Nemulțumirea generală a fost alimentată de sărăcirea populației, de oligarhizarea economiei și de accentuarea inegalităților sociale. În Republica Moldova, o guvernare pro-rusă ar avea efecte similare: oamenii ar ieși în stradă pentru a-și exprima furia față de corupție, manipulare și stagnarea reformelor economice și sociale.

Georgia s-a confruntat cu o creștere a inegalității economice în ultimii ani, oligarhii devenind mai puternici și bogați, în timp ce majoritatea populației a rămas într-o stare de sărăcie profundă. Acest model va fi replicat și în Republica Moldova sub un regim pro-rus, situație având ecou în istoria recentă, când am asistat la concentrarea puterii economice în mâna unor medii corupte. Astfel bogăția se va concentra în mâinile câtorva persoane apropiate puterii pro-ruse, iar săracii ar deveni și mai săraci, fără acces la educație, sănătate și oportunități economice reale.

Un alt pericol major al unei guvernări pro-ruse este consolidarea puterii oligarhilor, care ar controla de facto statul. În Georgia, influența oligarhică a devenit dominantă, determinând deciziile politice și economice. Republica Moldova riscă același scenariu, și anume oligarhii, fugari în acest moment, ar deveni factorii de decizie principali, distrugând competiția economică și subjugând instituțiile statului în favoarea intereselor personale. Epoca guvernărilor Voronin ori Plahotniuc sunt exemple clare din istoria recentă a Republicii Moldova, când statul a fost capturat și anexat unor interese oligarhice.

Exemplul Georgiei ne arată clar ce se întâmplă atunci când o țară cade sub influența unei guvernări pro-ruse. Republica Moldova trebuie să fie vigilentă și să nu repete greșelile Georgiei. O guvernare pro-rusă ar însemna nu doar un regres democratic, ci și o creștere a inegalității, a corupției și a oligarhizării.

Monitorizate de observatori internaționali, alegerile parlamentare din Georgia au fost marcate de mai multe incidente, care pun la îndoială corectitudinea acestora. Totodată, alegerile prezidențiale din Republica Moldova au fost afectate de imixtiunea unor actori externi ori de coruperea alegătorilor, după au arătat rapoartele unor reputate organizații locale, precum PROMO-LEX, dar și internaționale, precum ENEMO.

Georgia a fost zguduită de proteste împotriva unei legi privind "influența străină", după modelul legislației ruse privind "agenții străini" folosită pentru a zdrobi societatea civilă. Bruxellesul a înghețat procesul de aderare a Georgiei la UE, iar Statele Unite au impus sancțiuni împotriva unor înalți oficiali georgieni.

Ne putem aștepta la astfel de evoluții și în Republica Moldova, având în vedere că factori politici pro-ruși de la Chișinău au salutat legislația adoptată la Tbilisi. Uniunea Europeană a dat semnale clare că nu va accepta derapaje din partea autorităților de la Chișinău, indiferent de culoarea politică.

Ambele state riscă să devină "state capturate" dacă Rusia reușește să-și mențină ori să își extindă influența asupra guvernelor centrale ori a unor regiuni, separatiste ori aflate în zonele controlate de autoritățile constituționale de la Tbilisi ori Chișinău. Pe lângă pierderea suveranității, acest posibil scenariu ar conduce la izolarea internațională, Rusia implementând, după modelul patentat în Georgia o strategie de izolare a R. Moldova de influența occidentală, folosindu-se de aceste regiuni pentru a bloca inițiativele de aderare la UE.