„Nicio șansă”. Aliații Kievului visează la 64.000 de soldați pentru Ucraina, dar nu pot trimite nici măcar jumătate, în eventualitatea unui acord de pace
Această inițiativă, aflată în fază de planificare sub umbrela unei „coaliții a bunăvoinței”, este acum reevaluată, în contextul îngrijorărilor legate de capacitatea reală de mobilizare, riscurile implicate și eventualul acord de pace dintre Ucraina și Rusia, scrie The Kyiv Independent.
Coaliția, condusă de premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron, își propune să formeze o forță multinațională care să sprijine Ucraina în eventualitatea unui acord de pace, să contribuie la reconstrucția militară a țării și să creeze o descurajare pe termen lung față de Rusia.
Discuțiile au inclus protejarea unor obiective strategice pe uscat, pe mare și în aer. Peste 30 de state și-au exprimat interesul de a participa, iar cel puțin șase ar fi dispuse să contribuie cu trupe.
Șeful Statului Major britanic, amiralul Tony Radakin, a întrebat aliații europeni dacă s-ar putea forma o forță de 64.000 de soldați, Marea Britanie oferindu-se să trimită până la 10.000 de militari. Franța ar fi indicat că ar putea egala acest număr.
Viziunea nerealistă, scoască în evidență de aliați
Însă, potrivit surselor The Times, informate despre reuniunea coaliției din 10 aprilie și discuțiile ulterioare de la Bruxelles, mai mulți miniștri ai apărării au recunoscut, în privat, că este improbabil ca blocul european să poată aduna nici măcar 25.000 de soldați, invocând lipsa personalului și a resurselor financiare.
„Nicio șansă”, a spus un oficial pentru The Times, considerând ținta de 64.000 de trupe nerealistă fără implicarea masivă a SUA.
Estonia și Finlanda și-au exprimat îngrijorarea cu privire la rotația trupelor, logistică și vulnerabilitatea granițelor. Ministrul Apărării din Lituania, Dovile Sakaliene, a criticat angajamentele slabe ale blocului: „Dacă nici măcar 64.000 nu putem strânge, nu pare slab — este slab.”
Polonia, Italia și Spania au exclus deja trimiterea de trupe, în timp ce Finlanda și Germania se opun în general, conform surselor citate.
Anterior, The Times a relatat că Franța și Marea Britanie și-au redus planurile. Proiectul inițial, care prevedea protejarea orașelor ucrainene, a porturilor și a centralelor nucleare, este reconsiderat în favoarea unei prezențe mai limitate și strategice. În loc de trupe aproape de linia frontului, Parisul și Londra iau acum în calcul trimiterea de instructori militari în vestul Ucrainei.
Pe 25 aprilie, The Telegraph a scris că SUA sunt deschise să sprijine coaliția prin informații și logistică, dar nu au promis trupe. Keir Starmer presează pentru un angajament american mai clar, avertizând că, fără sprijinul Washingtonului, valoarea de descurajare a coaliției ar putea deveni pur simbolică.
