Nicolae NEGRU // PAS și „alternativa proeuropeană”
Merită remarcată o mișcare rațională, logică a liderilor celor trei partide proeuropene care s-au înțeles să-și unească eforturile într-un „parteneriat politic și electoral durabil”. Ne referim la Dinu Plîngău, președintele Platformei DA, Alexandru Bujoreanu, copreședintele Ligii Orașelor și Comunelor, Ștefan Gligor, președintele Partidului Schimbării, notează analistul Nicolae Negru într-un editorial pentru Ziarul NAȚIONAL.
Ei își propun să ofere societății o „alternativă politică proeuropeană, pentru a garanta ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova”. În acest scop, partidele sus-numite vor colabora la nivel local, vor forma o echipă comună la „nivel central și la nivelul administrațiilor publice locale în vederea pregătirii pentru alegerile prezidențiale și parlamentare”, vor „identifica și vor susține un candidat comun la alegerile prezidențiale”, vor participa la alegerile parlamentare „în baza unei liste comune a candidaților”.
La recentele alegeri locale, PDA a obținut pe listele de partid 35 353 de voturi, LOC – 17 446, PS – 13 490. Dacă „maturitatea” de azi s-a fi manifestat înainte de 5 noiembrie, aceste partide ar fi adunat împreună minimum 66 289 de voturi, după PAS, PSRM și MAN, mai mult chiar decât PSDE, surpriza acestor alegeri, votat de 60 285 de alegători. Sigur, alegerile parlamentare sunt o altă „mâncare de pește”, în politică nu întotdeauna 1+1 este egal cu 2, dar cine se îndoiește că, mergând în „parteneriat”, formațiunile în cauză au mai multe șanse pentru un rezultat electoral bun, decât luptând fiecare în parte?
Ar fi rezonabil ca și alți lideri politici ieșiți de sub „basmaua” PDA, cu rezultate modeste și foarte modeste în alegerile locale, să reevalueze șansele formațiunilor mici (ca să nu spunem minuscule) pe care le reprezintă și să se includă în procesul de „amalgamare” politică pe segmentul proeuropean. Astfel ar contribui și ei, pe măsura posibilităților, la negocierile dintre Republica Moldova și UE, chiar dacă au întâmpinat cu scepticism decizia din 14 decembrie a Consiliului European. (Să fi fost voia unor lideri proeuropeni, ei amânau începutul negocierilor după schimbarea guvernării.)
Merită atenție și semnele unei posibile coalizări pe stânga ideologică. Dacă se realizează proiectul fuziunii dintre PSDE și MAN, cu încurajarea și binecuvântarea liderilor PSD din București, europenitatea noii construcții politice și a liderilor acesteia, inclusiv Ion Ceban, va fi mai greu de contestat și s-ar schimba în mod vizibil raportul de forțe în tabăra proeuropeană.
Nu se cunoaște deocamdată reacția liderilor PAS la aceste prime „rândunele” ale coalizării forțelor proeuropene, dar e în interesul general ca ei să susțină procesul, pentru ca alegătorii dezamăgiți de guvernare să nu stea acasă în ziua alegerilor, ci să meargă să voteze partide cu programe politice asemănătoare.Sondajele de azi arată că PAS nu va putea asigura repetarea rezultatelor din alegerile prezidențiale și parlamentare precedente, că s-ar putea să aibă nevoie de un aliat la guvernare, de aceea trebuie să-și construiască relațiile cu partidele proeuropene în așa fel, încât să fie posibilă o eventuală conlucrare măcar în viitor, dacă nu e posibilă acum.
Situația nu e atât de disperată precum visează reprezentanții lui Șor, Plahotniuc sau cum și-ar dori Moscova, dar PAS nu-și mai poate permite luxul să-și neglijeze prietenii și aliații.
