Procuraturile din R. Moldova, fără sedii și personal suficient. Președintele CSP: Salariile procurorilor trebuie majorate

Pentru a diminua presiunea, CSP, Ministerul Justiției și Parlamentul au introdus în lege prevederi privind compensarea cheltuielilor de transport și cazare pentru procurorii repartizați să activeze în teritoriu. În același timp, salariul de referință a fost majorat de la 2.500 la 3.200 de lei.

„Am avut procurori care s-au eliberat din funcție pentru că nu puteau rezista financiar. Dintr-un salariu de 14 – 15 mii de lei, între 6 și 8 mii erau cheltuite doar pe drum și cazare”, a declarat Dumitru Obadă.

Președintele CSP a precizat că salariile procurorilor trebuie majorate. Potrivit lui, un procuror teritorial cu experiență ar trebui să primească un salariu net de cel puțin 20.000 de lei. În același timp, este necesar un mecanism de indexare anuală în funcție de rata inflației, pentru ca veniturile să nu depindă de deciziile arbitrare ale Guvernului.

„Cu toate acestea, pentru independența financiară a procurorilor și pentru a nu fi mereu la cheremul Executivului sau Legislativului, noi propunem și un mecanism al indexării anuale, în funcție de rata inflației. Nu să fie legat de o rată stabilită de guvern: anul ăsta așa, anul următor invers”, a spus Obadă.

Președintele CSP a mai avertizat și asupra riscului ca reorganizarea procuraturilor specializate - Procuratura Anticorupție și Procuratura Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale - să fie făcută fără resurse și planificare clară.

„Nu putem risca să aruncăm procuraturile specializate în neantul imprevizibilului, fără sediu fără capacitate investigativă, proactivă. La momentul actual, nu trebuie să perturbăm activitatea acestora, ci să încurajăm procurorii să-și exercite atribuțiile și să obțină rezultate concrete”, a precizat Dumitru Obadă.

Președintele CSP a atras atenția și asupra dificultăților legate de procesul de vetting, precizând că lipsa unor termene clare afectează activitatea procurorilor și creează incertitudine.

„Problema cu care ne confruntăm e imprevizibilitatea termenilor, când începe și când se finalizează. Asta demotivează și descurajează. Am avut situația în care am început anul trecut și aproape un an de zile procurorul se află în proces de vetting. Nu te poți elibera nici din funcție, chiar dacă ai vrea să pleci, doar nu ești supus muncii forțate să stai în procuratură până nu știu când. Libertatea respectivă este constrânsă de prevederile legii”, a declarat Obadă.

Întrebat despre plecările din sistem ale unor procurori înainte de evaluarea externă, Obadă a declarat că nu este vorba neapărat de rezistență, ci de neîncredere și temeri privind consecințele nepromovării: „Nu aș spune rezistență. Este cumva, poate, o incertitudine vizavi de rezultat sau o neîncredere despre rezultatul care ar urma să vizeze fiecare persoană în parte. Unii au considerat că, pentru a nu expune riscului viitoarele cariere, pentru a evita interdicțiile pe șapte ani (în cazul nepromovării evaluării, procurorii nu mai au voie să activeze în sistem pentru o perioadă de șapte ani - n.r.), au pus pe cântar și au decis că trebuie să-și continue drumul în afara procuraturii, ca și în cazul Veronicăi Dragalin”.

Președintele CSP a mai afirmat că procesul de vetting este unul dificil, care presupune verificarea nu doar a procurorului, ci și a rudelor acestuia. „Este expusă toată viața ta și nu doar a ta. Toate rudele sunt investigate din perspectiva activității financiare și a bunurilor. Trebuie să demonstrezi chestiuni la care nu te-ai gândit niciodată că vei fi întrebat, inclusiv de acum 15 - 20 de ani”, a afirmat președintele CSP.

Deși admite că evaluarea poate genera ezitări în luarea unor decizii tranșante în anumite dosare, Dumitru Obadă reiterează că „societatea trebuie să vadă finalitate pe dosare”: „Tot ce afectează economia națională și securitatea națională trebuie să ajungă la pedepse penale”.

‍