Putin vrea să redeseneze harta Ucrainei cu ajutorul lui Trump. Ce teritorii va negocia în Alaska: „SUA au acceptat de facto propunerea”

Putin i-a transmis planul său lui Trump prin trimisul special Steve Witkoff, în cadrul întâlnirii pe care au avut-o la Moscova, la începutul acestei săptămâni. Potrivit unei surse citate de Kyiv Independent, SUA ar fi acceptat de „facto” propunerea, transmite Digi24.ro.

Planul lui Putin prevede retragerea trupelor Kievului din două regiuni ucrainene parțial ocupate – Donețk și Luhansk, susține o sursă din cadrul Biroului Președintelui Ucrainei, care a făcut parte din echipa informată cu privire la discuția pe care Putin a avut-o cu Witkoff.

Iar ca „semn de bunăvoință”, Rusia și-ar retrage trupele din nord-estul regiunilor Harkiv și Sumî, unde Kremlinul deține unele teritorii, a mai declarat sursa sub protecția anonimatului.

Putin i-ar fi spus lui Witkoff că Rusia e mulțumită cu actuala linie de demarcație din sudul regiunilor Zaporojie și Herson, unde Rusia controlează majoritatea regiunii, dar nu și capitalele regionale.

Potrivit sursei din cadrul Biroului Președintelui Ucrainei, planul ar fi respins categoric de Ucraina.

„Cine ar da armatei un astfel de ordin de retragere?”, a adăugat sursa, care sugerează că anunțul rapid al lui Trump privind întâlnirea cu Putin din 15 august arată că SUA au acceptat „de facto” propunerea.

„Rușii încearcă acum să răspândească vestea că respingem «planul minunat al lui Trump», dar adevărul este că acesta este planul rușilor – teritoriu în schimbul unui armistițiu”, a adăugat sursa.

Trump a anunțat pe 8 august că va avea o întâlnire cu Putin în Alaska pe 15 august. Cu câteva ore înainte de anunț, el a declarat reporterilor că un eventual acord de pace între Moscova și Kiev ar include probabil „un schimb de teritorii”.

„Ei bine, vorbim despre un teritoriu pentru care se luptă de trei ani și jumătate. (...)Vor fi unele schimburi de teritorii în beneficiul ambelor părți”, a declarat Trump în cadrul unei conferințe de presă alături de liderii Armeniei și Azerbaidjanului.

Zelenski a respins ferm ideea cedării oricărui teritoriu ucrainean pentru a pune capăt războiului Rusiei.

„Răspunsul la întrebarea teritorială ucraineană se află deja în Constituția Ucrainei. Nimeni nu se va abate de la aceasta și nimeni nu va putea să o facă. Ucrainenii nu vor dărui pământul lor ocupantului”, a spus Zelenski.

Teritorii ocupate de Rusia în Ucraina

Rusia a declarat ilegal proprietatea asupra Crimeei ucrainene în 2014 și asupra altor patru regiuni, Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson, în 2022, după invazia sa pe scară largă.

În august 2025, Rusia controlează aproape întreaga regiune Luhansk și peste 70% din celelalte trei regiuni – Donețk, Zaporojie și Herson. De asemenea, controlează capitala regională, Donețk.

Kremlinul se află în ofensivă din 2023, concentrându-se în principal pe regiunea Donețk, devastată de război, unde Moscova s-a concentrat pe cucerirea orașelor Pokrovsk și Kosteantînivka.

Armata rusă controlează în prezent aproximativ 20% din teritoriul ucrainean.

„Calea către pace nu poate fi decisă fără Ucraina”

Liderii Marii Britanii, Franţei, Germaniei, Italiei, Poloniei, Finlandei şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au emis în noaptea de sâmbătă spre duminică un comunicat comun în care salută eforturile lui Trump pentru pace, subliniind totodată necesitatea menţinerii sprijinului pentru Ucraina şi a presiunii asupra Rusiei.

„Împărtăşim convingerea că o soluţie diplomatică trebuie să protejeze interesele vitale de securitate ale Ucrainei şi Europei”, au spus ei în comunicat.

„Suntem de acord că aceste interese vitale includ necesitatea unor garanţii de securitate robuste şi credibile care să permită Ucrainei să îşi apere eficient suveranitatea şi integritatea teritorială”, se arată în comunicat, adăugând: „Calea către pace în Ucraina nu poate fi decisă fără Ucraina”.

În comunicatul semnat de preşedintele francez Emmanuel Macron, premierul italian Giorgia Meloni, cancelarul german Friedrich Merz, premierul polonez Donald Tusk, prim-ministrul britanic Keir Starmer, preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen şi preşedintele finlandez Alex Stubb, liderii europeni afirmă că „rămân angajaţi faţă de principiul conform căruia frontierele internaţionale nu trebuie modificate prin forţă” şi că „linia de contact actuală (linia frontului) ar trebui să fie punctul de plecare pentru negocieri”.

Ei au subliniat că negocierile pot avea loc doar în contextul unui armistiţiu sau al reducerii ostilităţilor.