Trump ia în calcul trimiterea unei „armate private” americane în Ucraina. Ce rol ar avea România în planul de pace

O versiune cuprinzătoare a planului de pace pentru Ucraina

Planul este conceput ca o soluție temporară după ce președintele SUA a promis că trupele americane nu vor fi staționate în Ucraina. Contractori americani ar putea fi trimiși pentru a ajuta la reconstrucția apărării frontului Ucrainei, la construirea de noi baze militare și la protejarea afacerilor americane, scrie Digi24.RO.

Prezența soldaților privați ar acționa ca factor de descurajare pentru Vladimir Putin, descurajând încălcarea unui eventual armistițiu. Planul este discutat alături de alte garanții de securitate – elaborate de o coaliție condusă de Regatul Unit și Franța – care ar putea sta la baza unui plan de pace pe termen lung.

Detaliile finale – care includ poliția aeriană, antrenamentul și misiunile navale la Marea Neagră – ar putea fi anunțate chiar în acest weekend, după săptămâni de activitate diplomatică declanșate de discuțiile lui Trump cu Putin în Alaska.

The Telegraph a consultat peste zece oficiali occidentali, conturând o versiune cuprinzătoare despre cum o misiune condusă de Europa ar putea impune un acord de pace.

Planificatorii militari europeni și-au accelerat activitatea după ce Trump le-a spus liderilor că Putin este deschis ca aliații occidentali să ofere garanții de securitate Ucrainei.

Comandantul-șef american și-a semnalat, de asemenea, disponibilitatea de a sprijini ceea ce ar putea deveni una dintre cele mai importante misiuni în străinătate de la războaiele din Afganistan și Irak.

Consolidarea frontierelor

Oficialii europeni au declarat că strategia principală pentru prevenirea războiului în viitor este continuarea reconstrucției forțelor armate ale Ucrainei, afectate de lupte, ca principala formă de descurajare.

Conform planului, formațiunile ucrainene ar urma să apere o frontieră consolidată pe linia frontului, așa cum se convenise în orice acord de pace. Forțele Kievului ar urma să fie reînarmate și antrenate de aliații europeni ai NATO, folosind mecanisme existente și noi.

De exemplu, Ucraina ar putea continua să cumpere sisteme americane, cum ar fi bateriile de apărare aeriană Patriot sau lansatoarele de rachete Himars, folosind fonduri furnizate de aliații europeni.

Antreprenori din SUA

Fortificațiile și bazele din apropiere de prima linie ar putea fi construite de contractori militari privați americani, așa cum s-a făcut în Irak și Afganistan.

Prezența contractorilor americani pe teren în Ucraina ar fi văzută ca un impuls major pentru puterile europene, care doresc sprijinul american pentru un eventual acord de pace.

Desfășurarea lor ar însemna că SUA ar avea o miză directă și ar spori efectul de descurajare împotriva unui atac rusesc, de teama represaliilor americane, au declarat surse citate de The Telegraph.

Discuțiile privind utilizarea contractorilor americani au apărut prima dată la semnarea unui acord între Washington și Kiev pentru exploatarea resurselor minerale și a pământurilor rare din Ucraina.

Casa Albă se opune în continuare desfășurării propriilor trupe în Ucraina, dar a fost de acord ca forțele europene să fie folosite pentru a susține orice acord de pace.

O sursă din guvernul britanic a declarat că contractorii privați americani „pun pe teren «cizme» americane, adică deținători de pașapoarte americane, ceea ce este, în mod efectiv, un factor de descurajare pentru Putin”.

Zonă tampon

Unele națiuni europene au lansat ideea unei zone tampon demilitarizate pentru a separa forțele ucrainene de cele ruse odată ce luptele se vor termina.

Aceasta ar putea fi patrulată de forțe de menținere a păcii sau de observatori, dacă Kievul și Moscova ar conveni acest lucru într-un acord de pace.

Volodimir Zelenski ar putea cere staționarea trupelor europene în zonă, în timp ce Kremlinul a sugerat că China ar putea fi folosită ca garant al securității.

Trump a sugerat chiar și desfășurarea de trupe chineze ca forțe de menținere a păcii, idee discutată la întâlnirile sale cu liderii europeni. Însă opoziția Europei și respingerea anterioară de către Zelenski fac ca această opțiune să fie puțin probabilă.

Forță de reasigurare

O forță condusă de Europa ar putea fi staționată mai adânc în Ucraina, pentru a oferi o a treia linie de apărare. Aceasta ar funcționa ca element de descurajare format din mii de soldați europeni.

„Scopul principal este să le demonstrăm ucrainenilor că vom fi în lupta alături de ei dacă Rusia va reinvada”, a declarat un oficial european.

Zeci de țări, inclusiv Marea Britanie, Franța, Germania, Belgia, dar și națiunile baltice și scandinave, și-au exprimat disponibilitatea de a participa.

Inițial s-a discutat despre desfășurarea a 30.000 de soldați europeni, dar cifra a fost redusă din cauza lipsei de resurse și a temerilor legate de percepția lui Putin.

Misiune de poliție aeriană

Națiunile europene discută și despre introducerea unei zone de interdicție aeriană care să permită redeschiderea rutelor de aviație comercială.

Planul ar urma să fie implementat gradual, începând din vestul Ucrainei. Primul aeroport vizat ar fi cel din Liov.

Deschiderea spațiului aerian este văzută ca esențială pentru atragerea investițiilor și pentru încurajarea revenirii refugiaților.

Grupul operativ al Mării Negre: rolul României

Turcia ar urma să conducă o misiune navală în Marea Neagră, pentru securizarea rutelor comerciale și deminarea apelor.

România și Bulgaria ar susține operațiunea, iar România se pregătește pentru un rol mai important prin achiziția de nave de la șantierele navale turcești, notează The Telegraph.

Misiuni de antrenament occidentale

Cea mai probabilă desfășurare europeană ar fi sub forma unor instructori militari mutați în vestul Ucrainei.

Franța și Marea Britanie ar urma să-și transfere programele de antrenament direct pe teritoriul ucrainean, pentru a accelera reînarmarea și a crea un „efect de porc spinos de oțel”.

Sprijinul SUA, considerat vital

Logistica SUA este considerată esențială. Washingtonul ar putea sprijini desfășurarea prin transport greu, arme și informații secrete.

Națiunile europene au semnat deja contracte de miliarde de dolari pentru achiziția de echipamente americane destinate Ucrainei.

Comandă și control

Europa nu are experiența coordonării unor astfel de misiuni majore.

Generalul american Alexus Grynkewich, comandantul suprem al NATO, este luat în calcul pentru conducerea desfășurărilor, dacă Trump va aproba.

Protecție SUA

Majoritatea statelor europene insistă că orice plan trebuie să fie susținut de SUA, inclusiv prin staționarea de avioane de vânătoare și rachete în Polonia sau România.

„Perspectiva unui răspuns militar american este complet diferită de un răspuns european”, a declarat o sursă citată.

Totuși, incertitudinile privind stabilitatea angajamentului lui Trump provoacă îngrijorări la Bruxelles și în capitalele europene.

Vladimir Putin rămâne neîncrezător

Oficialii europeni se tem că Putin prelungește discuțiile pentru a câștiga timp și teritoriu.

Rusia a calificat garanțiile occidentale ca fiind „unilaterale” și „concepute pentru a limita Rusia”.

Reticența Kremlinului de a accepta un armistițiu l-a determinat pe Trump să retragă temporar stimulentele economice oferite Moscovei.

‍