„Un șantier care prinde contur”. Ce s-a făcut până acum la podul peste Prut de la Ungheni?

Astăzi, la Podul de Flori este un șantier „care prinde contur”, spune Irinel Ionel Scrioșteanu. „O parte din primele lucrări au fost finalizate. E vorba de o infrastructură care nu se vede la niciun pod. De exemplu, pe unul dintre picioarele podului, noi îi spunem elevație, culee sau pilă, am forat 18 piloți rotunzi, de 1,5 m, și fiecare dintre ei au o adâncime în pământ egală cu înălțimea unui bloc cu 10 etaje. Sunt între 27 și 33 de metri. Câte 18 piloți pentru fiecare picior al acestui pod. Primul picior, de pe malul dinspre Chișinău, are deja toți piloții forați. Pila de lângă râul Prut, cred că jumătate din piloți, adică nouă din 18, erau forați la momentul în care am fost noi împreună cu domnul viceprim-ministru Bolea. Iar pe malul românesc, lucrările pentru culeea dinspre Iași - București sunt finalizate la fel, la nivel de piloți, iar ieri a avut loc defrișarea ultimilor arbori pe malul Prutului, în așa fel încât să se foreze acest pilot, pe partea dreaptă”, a explicat secretarul de stat din cadrul Ministerului Transporturilor de la București, invitat în cadrul emisiunii Obiectiv Comun de la TVR Moldova.

Secretarul de stat din cadrul ministerului de profil de la Chișinău, Mircea Păscăluță, a afirmat că lucrările se desfășoară „cu o viteză bună”, iar responsabilii efectuează lunar vizite pe șantier pentru a se asigura de bunul mers al lucrurilor.

„Eu am văzut, de fapt, un vis care devine realitate. Este un proiect strategic, este primul pod care se construiește după mai bine de 60 de ani. Este un viitor pod de autostradă, un proiect susținut cu banii din România, dar și cu banii din Uniunea Europeană. Ceea ce ne rămâne nouă, din partea din Republicii Moldova, este să ne implicăm la maxim, să fim deschiși total și să asigurăm și componenta noastră, fiindcă și noi avem o responsabilitate - drumul de acces, care ar veni practic ca și prima porțiune a viitoarei autostrade. Din aceste considerente, noi mergem lunar, discutăm cu lucrătorii de acolo, să ne asigurăm că totul decurge conform planului, iar cetățenii noștri, într-un termen, zic eu, relativ scurt, vor putea beneficia de un nou pod de autostradă”, a declarat Păscăluță.

Potrivit oficialului de la București, în luna octombrie, toate picioarele podului vor fi la nivel de suprastructură, iar în primăvara anului viitor vor fi aduse structurile metalice, care vor fi montate peste structurile celor două poduri paralele, pentru fiecare sens de mers la nivel de autostradă.

„Ținta noastră este să ne încadrăm în termenele contractuale, iar în toamna anului viitor să finalizăm lucrările la pod. În paralel, avem discuții aplicate cu colegii din România, Moldova și Comisia Europeană pentru dezvoltarea punctului de frontieră doar pe teritoriul României, în control coordonat pe ambele direcții de mers. Este un angajament pe care ni l-am luat în comun cu autoritățile din Moldova”, a explicat Scrioșteanu.

Întrebat dacă Republica Moldova a crescut la capitolul capacitate de execuție, Irinel Ione Scrioșteanu a afirmat că autoritățile de la Chișinău au evoluat într-adevăr în partea de ce ține de implementarea proiectelor.  

„Noi suntem deja la al treilea sau al patrulea proiect comun România - Republica Moldova în accesarea fondurilor europene. Chiar și aici, la podul de flori de la Ungheni, avem o etapă a doua a drumurilor de legătură - a fost depus un proiect comun, România și Republica Moldova,  și câștigat. Deci, a fost considerat un proiect matur de Comisia Europeană. Am reușit să creăm o echipă comună de lucru între cele două ministere în așa fel încât toate proiectele pe care le propunem spre finanțare să fie acceptate de Comisia Europeană. Este foarte important ca Republica Moldova să nu piardă niciun euro pe care Comisia Europeană îl pune la dispoziție pentru dezvoltare și pentru creșterea calității vieții oamenilor”, mai spune Scrioșteanu.

Podul de Flori peste Prut de la Ungheni face parte din proiectul Autostrăzii Unirii A8, un proiect estimat pentru finalizare în perioada 2029-2030. Investiţia este acoperită din fonduri europene, prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei. Valoarea proiectului depăşeste 30 de milioane de euro. Potrivit autorităților, până în 2032 urmează să fie construite patru poduri noi peste Prut, iar cele vechi vor fi reabilitate.

‍