Vinerea Mare – ziua răstignirii lui Hristos. Tradiții, obiceiuri și semnificații pentru creștinii ortodocși
În biserici, Vinerea Mare este marcată prin slujba Ceasurilor Împărătești și Vecernia scoaterii Sfântului Epitaf. Acesta este așezat în mijlocul bisericii, pe o masă care simbolizează Mormântul Mântuitorului, amintind de fapta de milostenie a Drepților Iosif din Arimateea și Nicodim, care au pregătit trupul lui Hristos pentru îngropare.
Credincioșii vin să se închine la Epitaf, sărutând Sfânta Evanghelie și Crucea, și trec pe sub masă – un gest simbolic al smereniei și al participării la Patimile și moartea Domnului. Unii trec o singură dată, în semn de unicitate a Jertfei, alții de trei ori, pentru a simboliza cele trei zile în care Hristos a stat în mormânt.
Vinerea Mare este considerată zi de post sever – mulți credincioși aleg postul negru, fără mâncare și apă, în semn de pocăință. Totodată, numeroase obiceiuri populare s-au păstrat de-a lungul timpului:
- Dis-de-dimineață, casa este afumată cu tămâie, iar uneori este înconjurată de trei ori pentru protecție.
- Se spune că dacă plouă în această zi, anul va fi unul bogat și roditor.
- În trecut, oamenii se scufundau de trei ori în apă rece, crezând că astfel vor fi sănătoși tot anul.
- În unele zone din Moldova, mersul la frizer în Vinerea Mare era considerat un obicei aducător de sănătate.
- Alte tradiții includ afumarea pomilor, alergatul desculț prin rouă înainte de răsărit și evitarea spălatului, gătitului sau curățeniei.
Conform tradiției populare, în această zi nu se:
- Coace pâine sau cozonaci – se crede că gospodinele „ard mâinile Maicii Domnului”.
- Mănâncă urzici – deoarece Iisus ar fi fost bătut cu ele.
- Folosește oțet – simbol al suferinței lui Hristos pe cruce.
- Sacrifică animale sau roșesc ouă.
- Lucrează câmpul – se spune că recolta nu va rodi.
- Coase, spală sau face curățenie – activități considerate necuviincioase în această zi de doliu spiritual.
