Anatol Țăranu // Parlamentarele 2025 și perspectiva europeană a Republicii Moldova.

Distribuția intenției de vot și contextul politic

Potrivit sondajelor, patru partide au șanse semnificative de a accede în viitorul Parlament. PAS conduce în preferințele electoratului, cu procente situate între 26,5% și 29,8%. Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) se clasează pe locul secund, cu rezultate între 11,2% și 13,6%. De asemenea, Partidul Nostru (6,1%-7,9%) și Blocul „Alternativa” (7,7%) sunt formațiuni care ar putea depăși pragul electoral de 5%.

Un factor important îl reprezintă numărul mare de alegători indeciși sau nehotărâți să voteze, ceea ce ar putea influența semnificativ rezultatele scrutinului.

Contextul politic actual din Republica Moldova este marcat de tensiuni și provocări, fără semne de atenuare. Recent, autoritățile de la Chișinău au expulzat trei diplomați ruși, acuzând Moscova de implicare în facilitarea evadării unui deputat pro-Kremlin condamnat pentru finanțare politică ilegală. Astfel de incidente evidențiază influențele externe asupra politicii interne și vulnerabilitatea procesului electoral la factori geopolitici.

Majoritatea experților avertizează că alegerile din 2025 vor fi decisive pentru viitorul geopolitic al țării, plasând Republica Moldova la intersecția dintre integrarea europeană și influența rusă. În plus, există indicii că Rusia ar putea intensifica acțiunile de destabilizare, prin atacuri hibride și influențarea electoratului prin metode de corupere politică, favorizând forțele ostile parcursului european al țării.

Partida pro-rusă

Pe scena politică moldovenească, mai multe partide și blocuri politice cu orientare pro-rusă și-au anunțat intenția de a participa la scrutinul din 2025. Aceste formațiuni mizează pe susținerea unui segment semnificativ al electoratului moldovean, care manifestă simpatii pro-ruse în grade diferite.

Unul dintre principalii actori ai acestui bloc este alianța socialiștilor și comuniștilor, care țintește nucleul dur al electoratului pro-rus. Această categorie de alegători, estimată la aproximativ 20% din totalul votanților, sprijină în mod constant orientarea spre Moscova în detrimentul integrării europene.

O altă componentă importantă a partidei pro-ruse este conglomeratul de formațiuni politice coordonate de fugarul Ilan Șor. Acest bloc își bazează influența pe o rețea extinsă de lideri teritoriali, activiști și structuri afiliate, care beneficiază de finanțare substanțială din surse externe. Rețeaua lui Șor și-a demonstrat eficiența în mobilizarea alegătorilor la alegerile parlamentare anterioare, în cadrul referendumului din toamna trecută și în sprijinirea fostei procuroare anticorupție Victoria Furtună la alegerile prezidențiale. Baza electorală a acestui grup este reprezentată de segmentele social vulnerabile, al căror vot este influențat în mod determinant de practici de corupție politică. Se estimează că acest electorat reprezintă între 10% și 15% din totalul alegătorilor moldoveni.

Un alt jucător important este blocul politic „Alternativa”, fondat de primarul Chișinăului, Ion Ceban, alături de alți lideri politici precum Alexandr Stoianoglo, Ion Chicu și Mark Tkaciuk. Deși „Alternativa” se prezintă drept o forță pro-europeană, multiple surse media și analiști politici au ridicat semne de întrebare privind adevărata sa orientare, sugerând existența unor simpatii pro-ruse. Acest bloc politic reunește lideri și partide cu antecedente pro-ruse, dar promovează un mesaj moldovenist moderat, fără accente antiromânești evidente. Prin această strategie, „Alternativa” ar putea atrage între 10% și 20% din electorat, în special alegători dezamăgiți de politicile partidului PAS.

În anumite circumstanțe, partida pro-rusă ar putea conta și pe susținerea Partidului Nostru, condus de Renato Usatîi. Deși acest partid nu își asumă o poziție geopolitică explicită, el ar putea profita de conjunctura politică și să încline balanța în favoarea unei alianțe pro-ruse.

Partida pro-europeană

Flancul pro-european al scenei politice moldovenești este dominat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care, după victoria zdrobitoare la ultimele alegeri parlamentare, a format o guvernare monopartidică, beneficiind de o majoritate confortabilă de 63 de mandate. Cu toate acestea, PAS se confruntă în prezent cu o scădere semnificativă a popularității, ceea ce reduce considerabil șansele de a obține din nou o majoritate parlamentară. Cele mai optimiste sondaje estimează că PAS ar putea obține între 40 și 45 de mandate la scrutinul din 2025, ceea ce îl obligă să caute parteneri pentru formarea unei coaliții guvernamentale pro-europene.

O variantă viabilă pentru consolidarea unei majorități pro-europene este depășirea pragului electoral de către potențialii aliați ai PAS din rândul formațiunilor politice cu orientare clară pro-europeană. Printre aceste partide se numără Platforma Demnitate și Adevăr (DA), Partidul Schimbării și Liga Orașelor și Comunelor (LOC), reunite în blocul politic „Împreună”. Aceste trei formațiuni au semnat în decembrie 2023 un acord de parteneriat pe termen lung, având ca obiectiv susținerea reciprocă la nivel local și participarea cu o listă comună la alegerile parlamentare. De asemenea, Partidul Social Democrat European (PSDE) și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) completează tabăra pro-europeană.

Totuși, problema acestor posibili parteneri ai PAS constă în dificultatea lor de a depăși pragul electoral, iar majoritatea dintre ei nici măcar nu se apropie de acesta, conform estimărilor sociologice. Deși promovează un discurs pro-european similar celui al PAS, aceste formațiuni încearcă să convingă electoratul că ar putea gestiona mai eficient procesul de integrare europeană. Totuși, stagnarea în preferințele electorale sugerează o lipsă de atractivitate a acestui mesaj. Pentru a evita dispersarea voturilor pro-europene, o soluție rezonabilă ar fi formarea unei alianțe electorale sub umbrela PAS, reunind toate forțele pro-europene bazate pe conceptul moldovenismului statalist.

Pe de altă parte, în cadrul electoratului pro-european există și un segment important cu viziuni unioniste, unde se manifestă o creștere a nemulțumirii față de politicile identitare ale actualei guvernări, pasibilă de a genera absenteism electoral. În acest mediu, PAS este criticat pentru lipsa de inițiativă în promovarea românismului, ceea ce a amplificat frustrarea unioniștilor. Reacțiile negative față de atitudinea guvernului în cazul inaugurării monumentului reginei Maria la Chișinău și față de comemorarea a 107 ani de la Unirea Basarabiei cu România sunt exemple relevante ale acestui sentiment de insatisfacție. Acest fenomen ar putea duce la un absenteism electoral semnificativ în rândul alegătorilor unioniști, ceea ce ar slăbi mult partida pro-europeană.

Într-un context în care partidele unioniste întâmpină dificultăți în atragerea electoratului pro-românesc, a fost lansată Platforma Reîntregirii Naționale – o mișcare civică patriotică menită să unifice forțele unioniste. Aceasta include și o componentă politică și electorală, concretizată prin Lista electorală unică unionistă, care își propune să trimită reprezentanți în Parlament pentru a accelera integrarea europeană prin reunirea cu România. Inițiativa vizează depășirea diviziunilor din tabăra unionistă, generate de interese de grup, și asigurarea unei reprezentări coerente a acestui curent politic, esențială pentru formarea unei majorități parlamentare pro-europene autentice.

În concluzie

În condițiile intensificării acțiunilor destabilizatoare ale Moscovei și influenței tot mai agresive a structurilor pro-ruse din interiorul țării, viitorul european al Republicii Moldova depinde de capacitatea forțelor pro-europene de a acționa unitar și strategic. Salvarea cursului european nu poate fi realizată doar prin eforturile unui singur partid, ci necesită o reorganizare inteligentă a partidei pro-europene, astfel încât să răspundă diversității electoratului pro-european și să contracareze eficient influențele ostile.

În acest sens, o soluție viabilă constă în consolidarea partidei europeniste în două blocuri electorale distincte, dar complementare. Această dublă strategie electorală ar permite atât consolidarea sprijinului popular pentru vectorul european, cât și blocarea avansului partidelor pro-ruse, care mizează pe divizarea și demoralizarea electoratului pro-european. O mobilizare eficientă a alegătorilor, o campanie coerentă și un parteneriat funcțional între cele două blocuri politice ar putea asigura o majoritate parlamentară capabilă să continue procesul de integrare europeană și să reziste presiunilor geopolitice externe.

Astfel, succesul alegerilor parlamentare din 2025 pentru forțele pro-europene va depinde de capacitatea acestora de a găsi un echilibru între unitate și diversitate, de a evita dispersia voturilor și de a propune alegătorilor o viziune clară și realistă pentru viitorul Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

‍