Angela Gramada: Referendumul nu este doar despre politică externă, e și despre modul de dezvoltare pe interior
De această părere este președinta Asociației „Experții pentru securitate și afaceri mondiale”, Angela Gramada, care consideră că acest model de dezvoltare social-economică este influențat foarte mult de modul în care instituțiile politice din Republica Moldova vor reuși sau nu să se transforme, să aibă o abordare și viziune foarte critică despre propria existență. Declarațiile au fost făcute la dezbaterea publică „Referendumul a trecut. Ce urmează?”, organizată de Agenția de presă IPN.
Angela Gramada susține că în Republica Moldova referendumurile nu au avut tocmai o experiență pozitivă. De câte ori au fost organizate, și în 2010, și în 2019, acestea nu au trecut. Atunci populația a preferat să le boicoteze și să dea astfel o palmă autorităților care le-au organizat în mod deficitar. De data aceasta lumea a ieșit la vot. Experta a notat că se aștepta ca referendumul să fie boicotat de cei care ar fi dorit să spună „Nu”, mai degrabă decât să facă efortul de a veni și a-și exprima opinia. Ea a subliniat că aceștia au avut și oportunitatea de a refuza buletinul pentru referendum, adăugând că nu a fost o obligație să primească buletinul de vot împreună cu cel pentru alegerile prezidențiale.
Președinta Asociației „Experții pentru securitate și afaceri mondiale” a spus că ceea ce a impresionat-o, din punct de vedere al persoanei care se uită profesional la toată această evoluție, este lejeritatea cu care autoritățile guvernamentale, dar și partidele pro-europene au tratat referendumul constituțional. Toate acestea în contextul în care, încă din primăvara acestui an, existau mesaje publice din partea acelor forțe politice care și-au dorit ca referendumul să eșueze.
Angela Gramada spune că a observat declarațiile lui Ilan Șor, atitudinea unor administrații publice locale din anumite regiuni ale Republicii Moldova și conexiunea acestora cu forțele politice care se exprimau frecvent în spațiul public. Ea a remarcat că aceste forțe erau mult mai prezente pentru a vorbi negativ, în timp ce autoritățile guvernamentale și reprezentanții forțelor pro-europene nu vorbeau suficient despre beneficiile și oportunitățile referendumului.
În opinia sa, astfel a fost lăsat foarte mult spațiu de manevră pentru cei care au spus foarte multe minciuni. Angela Gramada a remarcat și imixtiunea Bisericii în politică, care, de această dată, chiar a manipulat alegătorul din Republica Moldova, fără să existe o sancțiune corespunzătoare pentru aceste fapte.
Potrivit ei, contează foarte mult modul în care s-au promovat oportunitățile pentru integrarea europeană și este imperios să se vorbească pe înțelesul oamenilor despre integrarea europeană, dar acest aspect a fost deficitar. Și din acest punct de vedere, în opinia sa, s-a pus o sarcină foarte mare pe seama societății civile și a presei. Însă aceste autorități guvernamentale și politicieni, reprezentând formațiuni pro-europene, au uitat de faptul că societatea civilă din Republica Moldova dispune de resurse foarte puține. Și nu-și poate asuma sarcina pe care în mod normal ar fi trebuit să o onoreze, în primul rând, partidele politice care s-au alăturat acestei inițiative sau partidul de guvernare, care a inițiat-o.
Angela Gramada spune că se întâmplă des că oamenii cunosc despre renovarea unui edificiu, dar nu cunosc din ce surse. Partea aceasta de comunicare strategică a lipsit cu vehemență. nu s-au implicat nici partenerii externi, care ar fi trebuit să monitorizeze aceste aspecte.
Angela Gramada consideră că cea mai bună soluție este de a educa cetățenii să facă diferența între o informație corectă și o informație falsă. Să aplice instrumente critice de abordare a conținutului. Iar asta înseamnă inclusiv să fie învățați să ajungă la sursa originală a informației, să deconspire dezinformarea sau propaganda și să pună întrebări, inclusiv celor care le cer votul.
Dezbaterea „Referendumul a trecut. Ce urmează?” este organizată de Agenția de presă IPN în cadrul proiectului „Un vot corect și informat pentru o Moldovă europeană”, finanțat de Uniunea Europeană și German Marshall Fund.
