Budanov, despre scenariile pentru Ucraina după război. Cea mai sumbră variantă, „modelul” Belarus, cele mai optimiste – Israel și Coreea de Sud

Într-un interviu televizat, Budanov a evocat mai multe scenarii în care Ucraina ar putea ajunge în urmaa războiului cu Federaţia Rusă. Primul scenariu este similar celui al Georgiei, când Ucraina nu ar primi un sprijin stabil din partea Occidentului, s-ar confrunta cu instabilitate, cu o redresare lentă postbelică, cu un eşec al integrării europene şi ar aluneca din nou pe orbita Kremlinului.

Ucraina, „fortăreață” sau „vasal”?

Al doilea scenariu este cel al Israelului: transformarea ţării într-o „fortăreaţă”, cu o modernizare militară rapidă, cu sprijin economic şi politic puternic şi continuu pentru Ucraina din partea aliaţilor săi, dar fără o prezenţă semnificativă a unor trupe străine.

Al treilea scenariu expus de Budanov este cel al Coreei de Sud. Acesta nu prevede aderarea Ucrainei la NATO şi nici recuperarea teritoriilor ocupate, dar dacă se reuşeşte asigurarea prezenţei trupelor aliate pe teritoriul Ucrainei şi obţinerea unor garanţii solide din partea SUA, atunci 80% din teritoriul aflat sub controlul Kievului va putea fi locuit, putându-se dezvolta şi asigurându-se o anumită securitate în acest teritoriu.

Al patrulea scenariu este cel al Belarus, când SUA ar refuza să-şi mai ofere sprijinul, Europa nu s-ar mai mobiliza, iar Ucraina, la cerinţele Moscovei, s-ar transforma într-un stat vasal. În acest caz, Rusia ar câştiga războiul, Occidentul s-ar diviza, iar ordinea mondială ar fi subminată irevocabil.

„Acestea sunt scenarii privind evoluţia posibilă a evenimentelor (…), sunt pur şi simplu scenarii, variante”, a spus Kirillo Budanov.

El a subliniat că întrebarea nu este ce s-ar putea întâmpla, ci ceea ce vor ucrainenii să obţină pentru ei înşişi. Este puţin probabil ca scenariile Belarusului şi Georgiei să convină societăţii ucrainene, a afirmat şeful GUR, în opinia căruia ucrainenii ar putea înclina mai degrabă spre variantele dezvoltării ţării ca în Israel sau în Coreea de Sud, dar „problema este discutabilă”.

Întrebat de jurnalista Natalia Mosiiciuk, care i-a luat interviul, dacă crede că un nou Tratat de la Helsinki sau o nouă „Ialta” ar putea rezulta în urma evenimentelor actuale, Budanov a afirmat: „La propriu, cred că în acest moment este încă imposibil. La figurat, din păcate, cred că se poate întâmpla”. În acest sens, şeful GUR a subliniat că rămâne deschisă întrebarea cine vor fi acei lideri care vor lua decizia.

Anul 2014, originea problemelor de astăzi

De asemenea, el a exprimat opinia că ar fi de preferat menţinerea ordinii mondiale existente înainte de 2014, care s-a dovedit că nu este atât de fiabilă pe cât credeau mulţi.

„Pentru că totul a început atunci. Toate problemele au venit de acolo. Şi când liderul rus spune că trebuie eliminate cauzele profunde, el are într-un fel dreptate. Doar că el se gândeşte la cu totul altceva. Dar toate cauzele profunde erau acolo. Totul a început când întreaga lume a privit în tăcere, în principiu, încălcarea ordinii mondiale existente şi nu a făcut nimic”, a spus Budanov.

Spenser Warren, doctorand în conflicte globale şi cooperare la Universitatea din California, a declarat pentru Forbes că cercetători de renume care studiază strategiile de apărare şi noile programe de armament ale Rusiei consideră că este practic imposibil de stabilit exact cum va începe sau se va dezvolta următorul conflict al Kremlinului cu Occidentul.

De asemenea, nu există predicţii dacă acesta ar putea acoperi zone întinse din Europa. Publicaţia notează că unii experţi militari europeni prevăd că agresiunea Moscovei care continuă împotriva Ucrainei ar putea escalada într-un conflict global.

Potrivit Unian, Uniunea Europeană înţelege că, în cazul unei invazii ruse, nu va putea transfera rapid un număr mare de vehicule blindate pe calea ferată. Cu toate acestea, analiştii consideră că UE are o problemă şi cu transportul rutier, astfel încât şi transportul vehiculelor blindate cu camioanele rămâne o metodă nesigură.