Constituția a încununat procesul de afirmare a suveranității, Ion Hadârcă

DESCHIDE.MD
BREAKING NEWS
DESCHIDE.MD
BREAKING NEWS
DESCHIDE.MD
BREAKING NEWS
DESCHIDE.MD
BREAKING NEWS
DESCHIDE.MD
NEWS ALERT
DESCHIDE.MD
NEWS ALERT
DESCHIDE.MD
NEWS ALERT
DESCHIDE.MD
NEWS ALERT
DESCHIDE.MD
FLASH NEWS
DESCHIDE.MD
FLASH NEWS
DESCHIDE.MD
FLASH NEWS
DESCHIDE.MD
FLASH NEWS
Политические
Adoptarea Constituției Republicii Moldova în anul 1994 a consfințit suveranitatea statului. O spune prim-vicepreședintele Primului Parlament, Ion Hadârcă, semnatar al Declarației de Independență. Potrivit lui, documentul a fost rezultatul unui proces complex, început odată cu mișcarea de eliberare națională și orientat spre consacrarea statalității Republicii Moldova.
29.7.2025 8:18
29.7.2025 8:20
Deschide md
Политические

„Adoptarea Constituției a însemnat foarte mult. A încununat procesul de afirmare a statalității și suveranității. Este legitimarea supremă a unui stat”, a declarat pentru IPN Ion Hadârcă.

El subliniază că actul fundamental din 1994 a încheiat o perioadă de tranziție în care Moldova funcționa încă pe baza Constituției sovietice din 1978. „La ora actuală, Constituția Republicii Moldova, în linii generale, corespunde standardelor europene, cu anumite excepții”, a notat deputatul Primului Parlament.

Potrivit lui, ideea elaborării unei noi Constituții a fost lansată în 1990, chiar înaintea proclamării suveranității, iar comisia parlamentară creată în acest scop s-a împărțit în opt subgrupuri. Ion Hadârcă a condus grupul responsabil de definirea organelor supreme ale puterii de stat. Totodată, el menționează că lucrările au beneficiat de sprijinul unor experți europeni, printre care și Antonie Iorgovan, autorul primei Constituții postcomuniste a României.

Totuși proiectul Constituției elaborat de Primul Parlament nu a fost votat, fiind adoptat ulterior de o majoritate agrariană în iulie 1994. „Din păcate, Parlamentul, în urma unor jocuri și intrigi politice condamnabile, zicem noi, a fost dizolvat înainte de termen și nu a reușit să adopte proiectul Constituției elaborat de deputații Primului Parlament”, a explicat Ion Hadârcă.

Totodată, el își amintește că la acea vreme, proiectul constituțional prevedea includerea unor elemente identitare, precum limba română, imnul „Deșteaptă-te, române” și o reformă administrativă, care într-un final nu s-au regăsit în Constituția adoptată în 1994.

Ion Hadârcă consideră că noua guvernare a realizat unele corecturi, inclusiv prin recunoașterea limbii române și a supremației Declarației de Independență. În opinia sa, aceste ajustări au apropiat Constituția de standardele europene. Totuși, unele articole, în special cele referitoare la organizarea administrativă și autonomia regională, potrivit lui Ion Hadârcă, rămân în urmă față de cerințele actuale.

„Aș lua drept text de preambul Declarația de Independență, care are supremația. Din această declarație decurg celelalte norme constituționale”, a răspuns Ion Hadârcă întrebat ce ar modifica în Constituție.

În opinia sa, viitorul Parlament va avea responsabilitatea de a continua procesul de modernizare a Legii Supreme, în spiritul integrării europene.

Constituția Republicii Moldova, adoptată pe 29 iulie 1994, a marcat ruperea definitivă de trecutul totalitar și a pus bazele unei noi ordini constituționale. Prin intrarea sa în vigoare pe 27 august același an, Legea supremă a consfințit suveranitatea și independența Republicii Moldova, definind-o drept un stat unitar și indivizibil, angajat pe calea consolidării statului de drept.

Ключевые слова:
Nu a fost găsit nici un cuvânt cheie.
Поделитесь статьей:
Будьте в курсе последних новостей на нашей странице в Telegram
Подпишитесь на
Deschide.md