Creștinii ortodocși sărbătoresc Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul sau Sânzienele pe stil vechi

Sfântul Ioan este considerat ultimul proroc al Vechiului Testament și unul dintre cei mai venerați sfinți din creștinism, după Fecioara Maria. El a avut misiunea de a pregăti poporul pentru primirea Fiului lui Dumnezeu și este pomenit în mod deosebit în tradiția ortodoxă.

Nașterea sa a fost vestită de îngerul Gavriil părinților săi, preotul Zaharia și Elisaveta, fiind considerată un miracol. Mai târziu, Ioan avea să-l boteze pe Iisus Hristos în apele Iordanului. Moartea sa a fost una de mucenic – a fost decapitat la ordinul regelui Irod Antipa.

În această zi, credincioșii care țin postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel au dezlegare la vin și pește, iar în biserici sunt sfințite bucate și vin alb, ca simbol al curățeniei sufletești și al bucuriei.

Sărbătoarea este cunoscută în popor și cu denumirea de Sânziene. Legenda spune că Sânzienele sunt niște fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii, iar atunci când se prind în horă „dau puteri” deosebite florilor și ierburilor, care devin plante de leac. În popor se mai spune că, în noaptea de Sânziene, zânele coboară pe pământ și tămăduiesc bolnavii și împart rod holdelor.

Pe timpuri, sărbătoarea Sânzienelor era considerată de fete un prilej pentru a afla ursitul și timpul când se vor mărita. Băieții împleteau cununi din flori, în formă de cruce, iar fetele - în formă de cerc, pe care le aruncau pe casă. Dacă se opreau pe acoperiș, era semn de nuntă, iar dacă nu, ursitul sau ursita mai trebuia să fie așteptați.

‍