Cum este sărbătorit Paștele în lume
Paștele pentru greci este cea mai importantă sărbătoare, celebrată cu tradiții speciale și adunări de familie.
Religia are un rol vital, iar majoritatea cetățenilor merg la biserică în seara premergătoare Paștelui După slujbă, grecii încheie postul de 40 de zile cu „mayeritsa”, o supă bogată făcută din intestine de miel. Sărbătoarea continuă cu ouă vopsite în roșu. Tradiția, denumită „Tsougrism”, implică jucătorii care își ciocnesc ouăle împreună în timp ce scandează în greacă „Christos Anesti” și „Alithos Anesti”, adică „Hristos a înviat” și „Adevărat a înviat”. Jucătorul care sparge cu succes ambele capete ale oului adversarului este declarat câștigător, ceea ce se îi va aduce noroc pentru anul următor.
În Italia, încondeierea ouălor de Paște datează de milenii. În multe culturi, oul semnifică renașterea și semnificația spirituală a Paștelui. O caracteristică unică a oului de Paște încondeiat din ciocolată de către italieni este „sorpresa”, o surpriză ascunsă în interior. Această tradiție s-a transformat de la simple jucării și bibelouri la cadouri de lux, cum ar fi bijuterii, ceasuri și chiar chei de mașină. Lumânarea pascală este, la fel, un simbol important în Italia, semnificând învierea lui Isus și lumina credinței.
Lumânarea pascală este importantă pentru multe națiuni creștine, în special în tradițiile ortodoxe, romano-catolice și anglicane.
Polonezii, la fel, au tradiții de Paște. Una dintre cele mai surprinzătoare este Śmigus-Dyngus sau Lany Poniedziałek, cunoscută ca și lunea umedă. Această tradiție are loc luni, în a doua zi de Paște, în care oamenii se stropesc unii pe alții cu apă. În mod tradițional, băieții stropesc fetele luni, iar marți este rezervată răzbunării fetelor. Este considerat că dacă dormi în „lunea umedă”, vei fi trezit cu apă. Obiceiul datează de câteva secole și a apărut atunci când băieții se strecoară în camerele fetelor în Lunea de Paști și le udau când acestea încă erau în pat, urmând bătăi jucăușe cu sălcii. În unele regiuni, băieții scandau „Nu vreau pâine, doar ouă”. Se consideră că fata care este udată cel mai mult va fi următoarea care se căsătorește.
În Marea Britanie Paștele este celebrat printr-o tradiție originară din ritualurile antice de primăvară, pentru a sărbători fertilitatea și revenirea vieții. Sătenii se învârteau în jurul unui stâlp înalt împodobit cu flori, țesând modele complicate în timp ce încercau să nu se împiedice unul de picioarele celuilalt. După acest „joc”, englezii își recapătă energia mâncând chifle încrucișate fierbinți, unse cu unt. Aceste chifle marcate cu o cruce sunt mâncate în mod tradițional în Vinerea Mare, simbolizând sfârșitul Postului Mare.
În Germania, în seara de sâmbăta înaintea Paștelui, comunitățile se adună pentru a aprinde focuri mari, sărbătorind sfârșitul iernii și simbolizând lumina care triumfă asupra întunericului. Această practică a fost deosebit de populară în regiuni precum Hanovra, Westfalia și Saxonia Inferioară, care apar adesea în zonele de pe malul mării.
Iar în Suedia și Finlanda, în Joia Mare, copiii merg la șmecherie. Îmbrăcați în vrăjitoare, aceștia merg din ușă în ușă, schimbând desene cu bunătăți precum ouă de ciocolată. Tradiția provine din vânătoarea de vrăjitoare din secolul al XVII-lea și este legată de povestea biblică a ultimelor zile ale lui Isus. În Joia Mare, Mântuitorul a avut masa de Paște cu ucenicii săi și ulterior a fost trădat de Iuda, începând astfel suferințele sale. Mulți credeau că atunci când Iisus a fost condamnat la crucificare, au fost dezlănțuite puteri malefice, făcând Joia Mare cunoscută drept „noaptea vrăjitoarelor”.
În orașul Bessieres din Franța, mii de oameni se adună în fiecare an în lunea paștelui, pentru a vedea zeci de bucătari preparând o omletă uriașă din 15 mii de ouă, pe stradă. Tradiția a început pe vremea lui Napoleon Bonaparte, care în timp ce vizita zona și a ordonat să fie pregătită o omletă uriașă.
În Guatemala, Săptămâna Mare este sărbătorită plină de culori. Covoare complicate de rumeguș colorat sunt așezate cu grijă de-a lungul străzilor pietruite, împodobând traseul procesiunii.
Pregătirile încep cu luni înainte. Inițial, nisipul este împrăștiat pentru a nivela pavajul, urmat de rumeguș vopsit în roșu, galben, albastru, violet, verde și negru. Ace de pin, flori și alte diverse plante sunt adăugate pentru decorare și parfum. Modelele covoarelor reflectă tradiția Maya, simbolismul biblic și scene din natură. Ulterior o procesiune solemnă de centurioni romani mărșăluiește peste covoare, purtând o imagine a lui Hristos pe cruce, acesta fiind un simbol al jertfei.
În 2025, atât creștinii ortodocși, cât și cei catolici sărbătoresc Paștele în aceeași zi, 20 aprilie.
