Dorin Recean, după ședința Platformei Anticorupție: Suntem în fața unor noi alegeri - ori pierdem acest moment istoric, ori acționăm împreună
Subiectele discutate au vizat: combaterea corupției, cooperarea instituțională, limitarea influenței intereselor private asupra vieții publice și Planul de creștere pentru Republica Moldova (Growth Plan). Ședința a fost deschisă de prim-ministrul Dorin Recean și ministrul justiției, Veronica Mihailov-Moraru.
Șeful cabinetului de miniștri a vorbit despre faptul că fenomenul corupției este o preocupare nu doar a CNA-ului, Procuraturii, ci e o responsabilitate comună a tuturor instituțiilor statului.
„Am văzut cum în alegeri corupția poate distruge suveranitatea unui stat. Milioane de dolari au fost alocate de Federația Rusă, prin intermediul grupării criminale Șor, pentru a deturna alegerile democratice. Peste 6.000 de cetățeni au fost deja sancționați contravențional pentru corupere electorală în alegerile din toamna trecută. În total, în dosarele penale sunt vizați peste 140.000 de cetățeni.
Urmează alegerile parlamentare din toamnă. Vor exista din nou tentative de cumpărare masivă a voturilor, iar rolul instituțiilor statului este să oprească acest fenomen grav. Suntem în fața unei alegeri: ori pierdem acest moment istoric — din frică, din lene, din cinism sau oboseală — ori acționăm împreună: instituțiile statului, polițiști, judecători, procurori, ca să devenim un stat membru al Uniunii Europene, cu bunăstare, pace și dreptate”, a declarat Dorin Recean după ședință.
De asemenea, el a criticat faptul că ultimele amendamente din Legea cu privire la amnistie au dus la un factor de risc pentru securitatea statului și anume – câțiva capi ai grupurilor criminale au reușit să scape din pușcărie.
„Am fost recent la un pas de o catastrofă morală și instituțională. Mă refer la manipulările legislative din jurul legii amnistiei. Am văzut cum câteva amendamente — căci problema nu este în lege, ci în amendamente strecurate ulterior — puteau duce la eliberarea pe bandă rulantă a unor criminali periculoși.
Al doilea factor esențial a fost abuzul din sistemul judecătoresc și din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor. Aplicarea abuzivă a legii în favoarea infractorilor a fost posibilă doar datorită unor amendamente introduse abil, într-un aparent cadru legal, prin complicitate tăcută. Astfel de scheme de viciere legislativă, pentru a favoriza criminali periculoși sau în detrimentul interesului public, nu trebuie să se mai repete niciodată”, a mai spus Dorin Recean.
La rândul său, ministrul Justiției, Veronica Mihailov-Moraru a menționat că în contextul integrării europene, implementarea unor politici și instrumente anticorupție eficiente sunt aspect cheie pentru a garanta respectarea standardelor UE și pentru a îndeplini cerințele Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.
„Trebuie să consolidăm instituțiile anticorupție, să implementăm mecanisme de integritate eficiente pentru actorii din sector, să sporim transparența și accesul la informații, să avem parteneriate cu instituțiile internaționale și să avansăm în educația și cultura anticorupției”, a precizat ministrul.
Veronica Mihailov-Moraru a accentuat și importanța completării e-Platformei, un instrument creat de Comisia Europeană pentru colectarea datelor privind corupția și crima organizată. „În calitate de stat candidat, avem obligația să demonstrăm progrese reale. Completarea acesteia cu maximă responsabilitate este esențială pentru evaluările anuale incluse în Raportul de Extindere, mai ales în ceea ce privește capitolele 23 și 24”, a adăugat șefa de la justiție.
La ședință au participat reprezentanții: PG, PA, PCCOCS, MAI, CNA, ARBI, SPCSB, SIS, ANI.
În cadrul discuțiilor, a fost analizat impactul domeniului „anticorupție” asupra negocierilor de aderare la UE și raportării progreselor către instituțiile europene. Un punct important pe agendă l-a constituit clarificarea rolului documentelor strategice – Foaia de Parcurs privind Statul de Drept, Programul Național de Aderare la UE 2025–2029 și Planul de Creștere pentru Republica Moldova. Participanții au discutat despre necesitatea unui Plan Național de Acțiuni pentru Capitolele 23 și 24. Totodată, au fost analizate obligațiile pe care instituțiile anticorupție le au în baza acestor documente, precum și modul în care progresele vor fi raportate la nivel european.
Un alt subiect a vizat consolidarea cooperării interinstituționale în domeniul anticorupției, fiind subliniată importanța unui efort comun între autorități, pentru asigurarea eficienței reformelor. S-a discutat despre acțiunile din Planul de măsuri pentru limitarea influenței excesive a intereselor private asupra vieții economice, politice și publice (Planul de deoligarhizare), precum și despre Planul de Creștere pentru Republica Moldova (Growth Plan).
Platforma Anticorupție a fost constituită de Ministerul Justiției cu scopul de a eficientiza procesul de coordonare a politicilor în domeniul, implicării active a autorităților și a instituțiilor la soluționarea problemelor, dar și pentru a facilita comunicarea și cooperarea interinstituțională.
