Investigație G4media // Legăturile lui Călin Georgescu cu managerul de campanie al lui Vladimir Putin

Potrivit jurnaliștilor de la G4media.ro, aceste fapte au ieșit la iveală în cadrul unei dezbateri privind războiul hibrid al Rusiei. La acea dezbatere a participat ministrul Apărării din guvernul de la Viena, iar informația a fost preluată de unul dintre posturile radiodifuzorului național din Austria – ÖRF.

Managerul de campanie al lui Vladimir Putin era Elena Vladimirovna Șmeleva, care în prezent se află pe lista sancțiunilor internaționale pentru rolul avut în sprjinirea Rusiei în războiul împotriva Ucrainei. Aceste legături, care au ca punct comun un controversat om de afaceri german, condamnat la închisoare în trecut și despre care presa americană a scris că a fost mentor și finanțator al lui Georgescu, ar fi avut loc în perioada 2012-2022, când acesta a locuit în Austria. În această dimineață, expertul care a făcut aceste dezvăluiri în timpul emisiunii, a furnizat jurnaliștilor de la G4Media.ro probele acestor legături.

Tema dezbaterii, care a avut loc în urmă cu două zile și a fost difuzată live de unul dintre posturile radiodifuzorului ÖRF, a vizat războiul hibrid purtat de Rusia împotriva mai multor țări europene. Invitații moderatorului Johannes Kaup au fost ministrul apărării din Austria, colonelul Markus Reisner, și expertul în cybersecurity Cornelius Granig, președinte al Media and Journalism Taskforce, Transparency International și al University Institute for Security Research de la Universitatea Sigmund Freud din Viena. Granig cunoaște direct realitățile din România, țară în care a condus sau conduce mai multe afaceri, inclusiv în domeniul media.

În cursul dezbaterii, Granig a vorbit și despre războiul hibrid al rușilor în România și a amintit de Călin Georgescu, candidat la alegerile prezidențiale din 2024, care a locuit în Austria mai mulți ani, până în 2021-2022. Contactat anterior de G4Media.ro, Granig a declarat că ”În cercetarea mea despre războiul hibrid al Rusiei împotriva Europei, situația din România este un subiect foarte important, mai ales că cea mai înaltă instanță a dumneavoastră (Curtea Constituțională n.r.) a confirmat influența Rusiei asupra alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, iar domnului Călin Georgescu i s-a interzis participarea în continuare la alegeri”. El a furnizat către G4Media.ro probele afirmațiilor sale, despre care spune că indică ”apropierea anturajului domnului Călin Georgescu de Vladimir Putin.”

În Austria, Georgescu a fost un colaborator al omului de afaceri Roland Schatz, despre care o investigație publicată în februarie 2025  de un jurnalist american susținea că a fost ”mentorul și finanțatorul” lui Georgescu în acea perioadă. După 1985, Schatz a fondat mai multe firme, în diverse țări, sub logo-urile ”Innovatio” și ”Media Tenor”, specificul activității acestora fiind impactul media asupra populației. Personaj controversat în Germania, Roland Schatz a fost condamnat în iulie 2010 în Bonn, pentru delapidare, fraudă în faliment, furt din contribuțiile la asigurările sociale și de pensii ale angajaților și declarații false.

Prin compania Media Tenor GMBH, Schatz a popularizat activitățile în care era implicat Georgescu în Austria, după cum o arată și un articol al companiei sale din 2016  în care românul participase la o conferință organizată de Media Tenor în cadrul Forumului Economic de la Davos și unde era citat chiar la începutul materialului, în calitate de director executiv al UN Global Sustainability Index Institute, organizație la care același Schatz era fondator și președinte.

Un portal austriac dedicat societăților comerciale indică faptul că Media Tenor GMBH a fost înființată la Viena, în 2015, Schatz fiind CEO, iar unic  asociat este firma elvețiană Innovatio Verlags AG, societate care îi aparținea tot lui Schatz.

O firmă cu același nume – Media Tenor, exista, însă și în Rusia, în Sankt Petersburg, încă din 2005, cu același obiect de activitate, domeniul media, cu un unic asociat tot din Elveția și cu nume asemănător asociatului de la firma austriacă: Innovatio Editions SA, în fapt, fostul nume al Innovatio Verlags AG, la care același Schatz ocupa funcția de președinte. De menționat că Media Tenor, UN Global Sustainability Index Institute și o sucursală a Innovatio au sedii învecinate în Viena – strada Linke Wienzeile 29/9 (Media Tenor și Innovatio), respectiv Linke Wienzeile 29/9A (UN Global).

În prezent, Media Tenor din Sankt Petersburg figurează drept lichidată, dar, alături de firma lui Schatz, care deținea 52% din părțile sociale, în această societate apărea cu 10% rusoaica Elena Vladimirovna Șmeleva (Shmeleva) care îndeplinea și funcția de CEO.

Șmeleva este în prezent CEO la două organizații din Rusia ”Талант и Успех” (Talentul și succesul) și ”Совет Федеральной Территории „Сириус” (Consiliului Teritoriului Federal Sirius), conducând un centru educațional vizitat de președintele Vladimir Putin, după cum o arată comunicat al Kremlinului  din octombrie 2023. Pe Internet există și fotografie cu Shmeleva și Putin, realizată chiar la Kremlin de un fotograf al agenției de stat TASS, pe 15 martie 2021.

Elena Vladimirovna Șmeleva a fost manager de campanie al președintelui rus Vladimir Putin în 2018.

Șmeleva se află pe persoanelor sancționate de Uniunea Europeană pentru că este o persoană de încredere a lui Putin. În mod concret, i se reproșează faptul că este co-președintele sediului central al Frontului Popular din întreaga Rusie. Sub conducerea ei, Frontul Popular oferă sprijin pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv prin campania socială „Toți pentru victorie!” de colectare de donații financiare pentru a sprijini unitățile militare din așa-numita „Republică Populară Donețk” și „Republica Populară Lugansk”.

Ea este, de asemenea, șefa fondului educațional „Talent și succes” și președinte al Consiliului Teritoriului Federal Sirius. În acest din urmă rol, este responsabilă de discuțiile cu autoritățile așa-numitei „Republici Populare Donețk” cu privire la deschiderea de centre educaționale rusești în regiunea Donețk. Prin urmare, se arată în document, este responsabilă pentru sprijinirea și implementarea acțiunilor și politicilor care subminează și amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.

De menționat că portalul în care apar informațiile despre entitățile sancționate de Uniunea Europeană precizează legătura ei cu societatea Media Tenor din Rusia.

Context

Serviciile secrete române (SRI) au identificat Rusia ca fiind responsabilă pentru atacuri cibernetice sofisticate împotriva infrastructurii electorale din România în timpul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, cu peste 85.000 de atacuri lansate din 33 de țări diferite, arată o investigație publicată sâmbătă, 3 Mai, de portalul francez Mediapart, specializat în anchete jurnalistice. Potrivit Mediapart, atacul a fost coordonat de SVR, serviciul secret extern al Rusiei condus de Serghei Narîșkin, unul dintre apropiații lui Vladimir Putin. Operațiunea Rusiei a vizat să își ducă candidatul în finala prezidențială (obectiv atins prin Călin Georgescu) și câștigarea a 30% din locurile din Parlament, potrivit Mediapart.

Operațiunea de ingerință rusă a fost planificată încă din 2023, având ca obiectiv promovarea unui candidat suveranist care ar fi putut ulterior să oprească ajutorul României pentru Ucraina – inițial Diana Șoșoacă, apoi Călin Georgescu, arată Mediapart.

Pe TikTok a fost desfășurată o campanie masivă de manipulare („astroturfing”) în favoarea lui Călin Georgescu, implicând 25.000 de conturi coordonate și vizând algoritmul platformei, reușind să transforme un candidat cotat sub 1% în câștigătorul primului tur cu 23% din voturi.

Peste 130 de influenceri cu 8 milioane de abonați au fost recrutați pentru a promova indirect candidatul, prin videoclipuri despre „candidatul ideal” ale căror secțiuni de comentarii erau apoi inundate cu mesaje pro-Georgescu.

După anularea alegerilor de către Curtea Constituțională, Rusia a orchestrat o campanie de dezinformare prezentând decizia drept o „lovitură de stat”, cu scopul de a submina încrederea cetățenilor în procesele democratice – o tactică folosită și în alte țări europene.

Elementul cel mai incriminator detectat de SRI: atacurile cibernetice împotriva infrastructurii informatice care găzduia serverele pentru alegerile prezidențiale. O agresiune de amploare și deosebit de sofisticată. Peste 85.000 de atacuri cibernetice, lansate „inclusiv în ziua alegerilor” din 33 de țări diferite. Atacatorii foloseau metode avansate de anonimizare, aparent imposibil de identificat.

Ceea ce SRI nu a făcut public și ce dezvăluie acum Mediapart este că SRI a reușit totuși să atribuie un atac care a compromis un server cartografic grupului APT29, cunoscut și sub pseudonimul „Cozy Bear” sau „The Dukes”, o unitate de hackeri ai SVR, serviciul de informații externe rus – care nu trebuie confundat cu APT28 al serviciului de informații militare rus, recent desemnat de Franța ca responsabil pentru MacronLeaks.

APT29 numără printre principalele sale acțiuni piratarea Comitetului Național Democrat în timpul alegerilor prezidențiale americane din 2016.

Conform informațiilor Mediapart, serviciile secrete române au cules de asemenea informații care permit stabilirea faptului că strategia de ingerință „la scară largă” în scrutinul prezidențial a fost concepută și implementată de Kremlin încă de la sfârșitul anului 2023.

Obiectivul Rusiei era de a permite unui „politician reprezentând un partid cu tendințe suveraniste” să ajungă în turul doi, apoi să obțină cel puțin 30% din locurile în Parlament la alegerile legislative ulterioare, mai scriu cei de la G4Media.ro.

‍