Merz și Meloni insistă că ideea trimiterii de trupe în Ucraina nu mai este în discuție

'Nu există nicio discuție despre trimiterea de trupe în Ucraina, este ceva dincolo de orice realitate politică, nu există niciun motiv să vorbim despre asta acum', a declarat Merz, la prima sa vizită în Italia de la preluarea mandatului.

El a călătorit la Roma pentru Liturghia inaugurală a pontificatului Papei Leon al XIV-lea la Vatican în această duminică.

Merz a insistat pe nevoia ca eforturile legate de războiul din Ucraina să se concentreze pe încheierea luptelor.

'Lucrăm acum la o încetare a focului; vrem ca armele să tacă', a declarat cancelarul german.

La rândul său, Meloni a avut un punct de vedere similar, reiterând că trimiterea de trupe în Ucraina 'nu mai este un subiect de discuție'.

'Chestiunea soldaților pare să s-a încheiat', a adăugat ea, iar acum 'suntem disponibili să participăm în orice format'.

Meloni a menționat că prioritățile actuale sunt 'sprijinirea în continuare a Ucrainei în ceea ce privește capacitățile sale defensive' și ajutarea Kievului să obțină 'garanții de securitate' de la Rusia.

La insistența reporterilor, Meloni și-a reiterat scepticismul cu privire la ideea de a trimite soldați în Ucraina.

'Mi-am exprimat în mod repetat îndoielile cu privire la eficacitatea unei astfel de inițiative, în special într-un moment în care lucrăm cu toții la prioritatea unei încetări necondiționate a focului', a conchis Meloni.

Merz pledează pentru un rol mai important pentru Italia în eforturile Europei din Ucraina

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat sâmbătă că este în favoarea implicării mai intense a Italiei în eforturile europene de a pune capăt războiului din Ucraina, transmite dpa.

'Am fost de acord că Italia trebuie să joace un rol aici', a afirmat el.

Merz a adăugat că va purta discuții cu alți parteneri europeni pe această temă în zilele următoare.

'Nu trebuie să ne lăsăm divizați în Uniunea Europeană. Nu există membri de clasa întâi sau de clasa a doua'', a apreciat noul cancelar german.

Absența recentă a lui Meloni de la o vizită la Kiev efectuată de liderii Franței, Regatului Unit, Poloniei și Germaniei a provocat iritare în Italia. Potrivit presei, Meloni nu a participat la insistențele președintelui francez Emmanuel Macron.

După întâlnirea cu Merz, Meloni a declarat - fără să dea nume - că acum ar putea fi momentul să 'lăsăm deoparte sensibilitățile personale care amenință să submineze unitatea vitală și fundamentală a Occidentului'.

Merz a descris Italia, care este condusă de o coaliție de dreapta din 2022, drept un 'partener strategic indispensabil'.

Înaintea vizitei lui Merz la Roma, un articol apărut în cotidianul conservator german Die Welt a produs rumoare. Die Welt a scris că Italia, spre deosebire de Franța și Polonia, nu a fost menționată în mod deliberat ca țară parteneră importantă din punct de vedere strategic în acordul de coaliție al guvernului german, aparent la insistențele partenerului de coaliție al lui Merz, Partidul Social Democrat (SPD).

Principalii politicieni italieni, între care ministrul de externe Antonio Tajani, și-au exprimat indignarea față de articol.

'Relatările despre acest lucru sunt toate false', a subliniat Merz după întâlnirea cu Meloni, adăugând că 'nu a existat niciodată o discuție controversată despre rolul Italiei în Uniunea Europeană' între negociatorii șefi ai partenerilor de coaliție.

Țările non-UE, o opțiune pentru procedurile de azil, consideră Merz

În ceea ce privește problema imigrației, Merz a sugerat sâmbătă că procedurile de azil ar putea fi realizate în țările din afara UE, ca o modalitate de a reduce migrația neregulamentară în Europa, potrivit dpa.

El s-a referit la încercarea Italiei de a face acest lucru prin trimiterea solicitanților de azil în Albania - un demers care a fost suspendat temporar de instanțele italiene.

'Dar aceasta poate fi, desigur, o opțiune', a apreciat Merz după întâlnirea cu premierul italian Giorgia Meloni.

Coaliția de la Roma, formată din trei partide de dreapta și conservatoare, a decis să proceseze în Albania cererile de azil pentru migranții interceptați în Marea Mediterană. După ce această politică a fost blocată în mod repetat de justiția italiană, demersul este acum revizuit de Curtea Europeană de Justiție pentru a vedea dacă este conform cu legislația europeană.

Până acum, modelul nu a fost niciodată implementat cu succes, iar taberele special construite în Albania, țară care nu este membră a Uniunii Europene, au rămas în mare parte goale de luni de zile.

Însă Merz a declarat că Germania va lua în considerare externalizarea procedurilor de azil, în ciuda experienței Italiei. El a recunoscut că aceasta 'cu siguranță nu este soluția la problemă', dar a apreciat că 'ar putea ajuta la reducerea problemei'.

Cancelarul german a subliniat, de asemenea, necesitatea implementării rapide a reformei europene în materie de azil și extinderea cooperării în cadrul Uniunii Europene pentru combaterea migrației ilegale.

'Nu vom mai apăsa pe frână când vine vorba de rezolvarea problemelor din Uniunea Europeană', a promis el.

Meloni avertizează că politicile ecologice ale UE riscă să producă 'deșertificare industrială'

În ceea ce privește politicile UE, Meloni a avertizat sâmbătă că politicile ecologice rigide ar putea distruge baza industrială a Europei și a cerut o abordare mai prudentă a tranziției ecologice care protejează stabilitatea economică și socială, relatează Reuters.

Meloni a atras atenția că graba Uniunii Europene către trecerea la energie electrică, în special în sectorul auto, riscă să submineze capacitatea de producție a continentului.

'Am spus adesea că într-un deșert nu este nimic verde. Înainte de orice altceva, trebuie să luptăm împotriva deșertificării industriei europene', a insistat premierul italian.

Meloni a apreciat că așa-numiții combustibili alternativi, cum ar fi biocombustibilii și hidrogenul, trebuie să joace un rol central în strategia ecologică a Europei.

Ea a criticat abordarea de reglementare a UE din trecut ca fiind prea inflexibilă, considerând că a 'zdrobit' sectoare precum industria auto. Meloni și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea că Europa depindea de lanțurile de aprovizionare cu vehicule electrice dominate de țări non-europene, numind aceasta o vulnerabilitate strategică.

'Cred în continuare că este contraproductiv să ne concentrăm doar pe tranziția electrică, unde lanțurile de aprovizionare nu sunt controlate de Europa, ci de alți actori', a spus ea.

Meloni a îndemnat Comisia Europeană să meargă mai departe în revizuirea aspectelor cheie ale așa-numitului Green Deal, inclusiv noi calcule ale emisiilor care iau în considerare întregul ciclu de producție al unui vehicul, nu doar emisiile din țeava de eșapament.

La începutul acestei luni, Parlamentul European a votat pentru flexibilizarea regulilor pentru producătorii de automobile europeni, ceea ce înseamnă că aceștia nu vor mai trebui să respecte obiectivele UE privind emisiile de CO2 pentru mașini și camionete, care ar fi putut duce la amenzi de până la 15 miliarde de euro (17 miliarde de dolari).

În urma unui lobby intens, Comisia Europeană a propus să li se permită producătorilor de automobile să atingă obiectivele pe baza emisiilor lor medii în perioada 2025-2027, mai degrabă decât doar anul acesta.

Italia și Germania - principalele două economii manufacturiere din Europa - ''ar trebui să conducă eforturile de restabilire a competitivității'', a apreciat Meloni, adăugând că sectorul auto este un domeniu în care cooperarea bilaterală ar putea avea un impact decisiv.

Merz susține planul UE de a menține Nord Stream închis

Totodată, potrivit dpa, Merz și-a exprimat sprijinul pentru propunerea Comisiei Europene de a împiedica reluarea operațiunilor gazoductelor Nord Stream în Marea Baltică, ca parte a unor noi sancțiuni împotriva Rusiei.

Cancelarul german a remarcat că discuțiile directe dintre Rusia și Ucraina de vineri de la Istanbul, în Turcia, nu au fost la nivelul așteptărilor sale, 'în ciuda abordării maxim constructive a echipei ucrainene de negociere'.

La 10 mai, în timpul unei vizite la Kiev, Merz, președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer și premierul polonez Donald Tusk au transmis un ultimatum Rusiei, cerând o încetare a focului de 30 de zile în Ucraina și au avertizat că, în caz de nerespectare a solicitării, UE va impune noi sancțiuni.

Europenii pregătesc acum un nou pachet de sancțiuni, care va viza în primul rând sectoarele financiar și energetic ale Rusiei. Vineri, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dezvăluit primele detalii.

O purtătoare de cuvânt a Ursulei von der Leyen a explicat că eventuale sancțiuni asupra conductelor ar avea ca scop 'să descurajeze orice interes, în special interesul investitorilor, de a desfășura orice activitate privind Nord Stream și în viitor'.

Gazoductul Nord Stream 1 a livrat gaz rusesc în Europa până în vara anului 2022, înainte de a fi deteriorat de explozii. Nord Stream 2 nu a intrat niciodată în funcțiune.