Putin sugerează o administraţie temporară pentru Ucraina pentru a pune capăt războiului
Afirmaţiile lui Putin, făcute în timpul unei vizite în portul Murmansk, din nord, vin în contextul încercărilor SUA de a obţine o înţelegere în cadrul conflictului pruin reluarea legăturilor cu Rusia şi angajarea de negocieri separate cu Moscova şi Kievul. Liderul de la Kremlin a afirmat că el crede că preşedintele SUA Donald Trump vrea cu adevărat pacea, scrie News.ro.
Invadarea Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, a provocat mii de morţi şi răniţi, a dus la strămutarea a milioane de oameni, a transformat oraşe în ruine şi a declanşat cea mai dură confruntare între Moscova şi Occident în ultimii zeci de ani.
Sugestia lui Putin privind o administraţie temporară pare să abordeze reclamaţia sa mai veche conform căreia autorităţile din Ucraina nu sunt un partener de negociere legitim, întrucât preşedintele Volodimir Zelenski a rămas la putere după finalul mandatului său, în mai 2024.
”În principiu, desigur, o administraţie temporară ar putea fi introdusă în Ucraina sub auspiciile ONU, SUA, ale ţărilor europene şi partenerilor noştri”, a fost citat Putin ca spunând în discuţiile cu marinarii din port.
”Acest lucru ar avea loc pentru a fi organizate alegeri democratice şi a aduce la putere o guvernare capabilă, care să se bucure de încrederea populaţiei şi apoi să începem discuţiile cu ei despre un tratat de pace”, a susţinut el.
El a afirmat că încercările lui Trump de a deschide discuţii directe cu Rusia – spre deosebire de predecesorul său, Joe Biden, care a evitat contactele – arată că noul preşedinte vrea pace.
”După părerea mea, preşedintele nou ales al Statelor Unite vrea cu sinceritate un sfârşit al conflictului pentru mai multe motive”, l-au citat agenţiile.
Un purtător de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională de la Casa Albă a afirmat, întrebat despre declaraţiile lui Putin privind administraţia temporară, că guvernarea Ucrainei este stabilită de Constituţia acesteia şi de poporul ţării.
Ucraina nu a comentat deocamdată declaraţiile.
Liderii europeni au insistat cu încercările proprii, promiţând, joi, după o întâlnire la Paris, să întărească armata Kievului pentru a se asigura că este piatra de temelie a securităţii viitoare din Ucraina.
Franţa şi Marea Britanie au încercat să extindă sprijinul pentru o ”forţă de reasigurare” străină în eventualitatea unui armistiţiu cu Rusia, deşi Moscova respinge orice prezenţă a trupelor străine în Ucraina.
Ucraina respinge noţiune de ilegitimitate
Zelenski a respins orice noţiune care îi pune la îndoială legitimitatea, afirmând că Ucraina nu poate, prin lege, să organizeze alegeri în condiţiile legii marţiale şi un scrutin în condiţii de război s-ar dovedi, oricum, imposibil.
În ultimele zile, Zelenski l-a acuzat în mod repetat pe Putin că vrea să continue conflictul.
Administraţia Trump a propus un nou şi mai extins acord privind mineralele cu Ucraina, susţin trei persoane familiarizate cu negocierile în desfăşurare şi un rezumat al variantei de propunere obţinut de Reuters.
Trump a afirmat că un acord privind mineralele va ajuta la asigurarea unei înţelegeri privind pacea, oferind Statelor Unite o miză financiară în viitorul Ucrainei.
În declaraţiile sale, Putin a afirmat că Rusia se îndreaptă constant spre atingerea scopurilor sale stabilite în operaţiunea din Ucraina.
Rusia, a spus Putin, este pentru ”soluţii pacifiste pentru orice conflict, inclusiv acesta, prin mijloace paşnice, dar nu pe socoteala noastră”.
”Pe întreaga linie de contact militară, trupele noastre deţin iniţiativa strategică”, a spus el.
”Ne îndreptăm treptat – poate nu la fel de repede cum le-ar plăcea unora – dar constant şi cu încredere spre îndeplinirea ţintelor stabilite la începutul operaţiunii”, l-au citat agenţiile pe acesta.
La peste trei ani de la lansarea invaziei pe scară largă în Ucraina, forţele ruseşti controlează acum circa 20% din ţară, iar Moscova a declarat ca anexate patru regiuni. Forţele sale au recuperat o mare parte din teritoriul pierdut iniţial într-o incursiune ucraineană, în august anul trecut, în regiunea sa vestică Kursk.
Putin a lăudat eforturile de găsire a unei soluţii de către grupul BRICS pe care îl promovează ca o alternativă la alianţele tradiţionale – evidenţiind China şi India.
El a afirmat că Rusia este gata să coopere cu multe ţări, inclusiv Coreea de Nord, pentru a ajuta la încheierea războiului.
Surse occidentale şi ucrainene afirmă că peste 11.000 de soldaţi nord-coreeni au fost trimişi pentru a întări forţele ruse din regiunea Kursk, deşi Moscova nu a confirmat.
Putin a afirmat că Rusia este gata şi să lucreze cu Europa, adăugând însă că Europa ”se comportă într-un mod contradictoriu”.
Ţările europene, a spus el, încearcă ”să ne ducă de nas, dar este în regulă, ne-am obişnuit cu asta. Sper că nu vom face greşeli bazate pe încrederea excesivă în aşa-zişii parteneri ai noştri”.
