UE a publicat o hartă a rețelelor de dezinformare ale Rusiei și Chinei
Harta, pe care SEAE a publicat-o în cel de-al treilea raport privind campaniile de dezinformare străine, permite identificarea legăturilor dintre ele și vizualizarea modului în care Rusia și China interacționează uneori pentru a 'consolida mesajele antioccidentale'.
SEAE a început să identifice și încearcă să compare campaniile de dezinformare ale Moscovei și Beijingului de zece ani, din 2015, la un an după invadarea Peninsulei Crimeea de către Rusia, când statele membre au cerut crearea 'East StratComm', o unitate pentru atingerea acestui obiectiv, scrie Agerpres.
Mandatul se concentrează doar pe aceste două țări, așa că rapoartele viitoare, explică surse europene, nu vor putea indica deocamdată posibile campanii de dezinformare sau discreditare pe care administrația americană a președintelui Donald Trump le-ar putea desfășura împotriva Uniunii Europene.
Conform raportului SEAE, rețeaua rusă este alcătuită dintr-un prim nucleu format din canalele oficiale ale Ministerului Afacerilor Externe, ambasade și Serviciului de Informații al Federației Ruse, precum și instituții media care primesc fonduri publice, precum RT, Sputnik, TASS, Ria Novosti, Gazeta sau Ukraine.ru, care 'amplifică' mesajele Kremlinului.
Al doilea cerc este alcătuit din canale care operează sub supraveghere publică fără a-și arăta oficial afilierea. Acestea 'ajută la răspândirea' mesajelor Rusiei în așa fel încât 'narațiunile lor să pară mai organice și mai diverse', cum ar fi 228 de domenii care au promovat campania 'Doppelgänger'.
Este vorba de o campanie care distribuie mesaje în engleză, germană, franceză, spaniolă, poloneză, italiană, turcă, arabă și ebraică care 'sunt implicate în operațiuni menite să submineze democrația și să erodeze sprijinul internațional pentru Ucraina'.
La un al treilea nivel, rețeaua rusă este alcătuită dintr-un set de canale care 'consolidează și distribuie mesaje ale Rusiei fără a fi recunoscute oficial ca parte a rețelei Kremlinului'. Printre acestea se numără canale YouTube, influenceri și rețele precum 'Portal Kombat' care se asigură că 'narațiunile rusești sunt active și rămân influente, chiar și atunci când sursele oficiale au fost restricționate sau interzise'.
Rețeaua rusă, notează SEAE, este 'descentralizată și își adaptează abordarea la diferite regiuni, mesaje și tipuri de mass-media'.
În schimb, 'infrastructura chineză este puternic centralizată și sincronizată, cu canale activate simultan pe același subiect și țintă, asigurând o voce globală unificată'.
Rețeaua chineză se bazează pe mass-media de stat, cum ar fi Global Times și CGTN, care sunt 'cheia producției și distribuției narațiunilor oficiale'. În plus, 'conturile diplomatice' acționează ca noduri importante de diseminare, publicând rapid conținut susținut de stat pentru a maximiza vizibilitatea și, ocazional, amplificând mass-media ruse atunci când narațiunile lor se potrivesc'.
Raportul subliniază că în luna care a marcat 1.000 de zile de la invazia Rusiei în Ucraina, 'a apărut o aliniere semnificativă a narațiunilor sino-ruse, cu mesaje ostile care acuză NATO că este responsabilă pentru escaladarea conflictului'.
Dincolo de aceste canale identificabile, 'China se bazează pe site-uri de știri, podcasturi și influenceri de pe rețelele sociale aparent independenți pentru a-și extinde influența într-o formă mascată... gestionate de companii de relații publice'.
SEAE și-a pregătit raportul pe baza unui eșantion de 505 cazuri în perioada cuprinsă între noiembrie 2023 și noiembrie 2024, majoritatea implicând Rusia, în care 'Ucraina a continuat să fie principala țintă, cu aproape jumătate din incidente'.
În contextul Jocurilor Olimpice, Franța 'a fost, de asemenea, una dintre principalele ținte', atât din partea Rusiei, cât și din partea Chinei. Germania 'a fost, de asemenea, ținta unor atacuri constante', atât în contextul alegerilor, cât și al protestelor fermierilor din Europa de anul trecut.
Într-un an în care jumătate din populația lumii a mers la vot, campaniile de dezinformare s-au concentrat pe mai multe alegeri, cum ar fi cele pentru Parlamentul European, sau cele din Republica Moldova, care a organizat și un referendum privind aderarea sa la UE.
Au fost desfășurate campanii și împotriva NATO, a țărilor membre G7, a Statelor Unite, iar China s-a concentrat în principal asupra Africii.
Atacuri de dezinformare s-au înregistrat împotriva a peste 80 de țări și peste 200 de organizații.
Rețelele sociale 'continuă să fie cel mai profitabil instrument' pentru a ajunge la publicul global și, potrivit raportului, X concentrează 88% din activități.
'Manipularea și interferența informațiilor reprezintă o amenințare majoră la adresa securității UE', a declarat șefa diplomației europene, Kaja Kallas, potrivit AFP.
'Nu trebuie să subestimăm puterea pe care toate acestea o au asupra noastră, nici intențiile autorilor', a adăugat ea.
Din raport reiese că UE este, de asemenea, din ce în ce mai îngrijorată de interferența Rusiei în ceea ce consideră a fi o campanie hibridă mai amplă a Moscovei, inclusiv prin acte de sabotaj menite să slăbească Occidentul. Un aspect care a fost subliniat de Kaja Kallas în raport: 'Scopul este de a ne destabiliza societățile, de a aduce daune democrațiilor noastre, de a crea rupturi între noi și partenerii noștri și de a submina poziția UE în lume', a mai spus Kallas.
Pe de altă parte, raportul indică faptul că UE a devenit mai capabilă să evidențieze campaniile desfășurate de Moscova și Beijing pentru a modela opinia publică europeană.
