Expoziție în PMAN dedicată victimelor deportărilor. Maia Sandu: „Să înțelegem ce înseamnă un regim totalitar și să facem totul ca să protejăm democrația”

Evenimentul a fost organizat de Agenția Națională a Arhivelor și Guvern, și marchează al treilea an consecutiv în care trecutul traumatic al poporului moldovenesc este readus în atenția publicului prin documente, mărturii și imagini de epocă.

Președintele Maia Sandu, prezentă la eveniment, a declarat că este important să ne amintim tragediile trecutului pentru a proteja democrația și libertatea în prezent.

„Suntem astăzi aici ca să onorăm memoria zecilor de mii de oameni care au fost condamnați fără să aibă vreo vină, care au fost smulși din casele lor, din viețile lor și deportați în Siberia. Vreau să le mulțumesc Agenției Naționale a Arhivelor și Guvernului Republicii Moldova pentru că organizează al treilea an această expoziție în muzeu, pentru ca noi, cu dumneavoastră, să ne cunoaștem mai bine trecutul, să cunoaștem dramele prin care au trecut oamenii noștri, poporul nostru”.

Maia Sandu a adăugat că această comemorare nu trebuie să rămână doar un gest simbolic: „Suntem aici nu doar ca să deplângem acest trecut, ci ca să învățăm lecțiile și ca să apreciem și să protejăm libertatea. Să înțelegem ce înseamnă un regim totalitar și să facem totul ca să protejăm democrația, să protejăm libertatea, să construim o țară în care viața omului este prețuită de către stat”.

Șeful statului a invitat publicul să viziteze expoziția și să empatizeze cu suferințele celor deportați.

„Invit pe toți cei care ne privesc să vină și să simtă, cel puțin pentru câteva clipe, dramele pe care le-au simțit bunicii, părinții noștri, timp de ani de zile, atunci când au fost trimiși departe de casă și atunci când nu li s-au respectat drepturile elementare: dreptul la o viață demnă, la o viață decentă”, a declarat președinta Maia Sandu.

La eveniment a participat și președintele Parlamentului, Igor Grosu. Acesta a vorbit despre amploarea tragediei și despre necesitatea păstrării memoriei colective.

„Acestea sunt istorii vii, oamenii nevinovați, oamenii care își trăiau viața, care mergeau la biserică, că așa au fost educați, care munceau, care, știți cum e... Eu țin minte că în sat se discuta cine erau chiaburii și încercarea de a aduce o conotație negativă. De fapt, erau gospodari, nu erau boieri, își munceau pământul, țineau la satul lor, la familia lor. Iată că un regim, ca și multe alte regimuri, pot șterge cu buretele într-o noapte tot”.

Speakerul a amintit că în noaptea deportărilor, mii de oameni – inclusiv copii – au fost ridicați fără vină.

„Citeam statistica: 11.000 de copii, imaginați-vă, 11.000 de copii, 11.000 de femei, 9.000 de bărbați – deci într-o noapte, pur și simplu, secerați, duși, fără nicio vină, fără nicio... Aveau ideologie în ei, erau gospodari și credeau în Dumnezeu, și asta probabil i-a salvat”.

Șeful legislativului a îndemnat cetățenii să consulte arhivele digitalizate și să identifice victimele din propriile localități: „Ceea ce îmi doresc eu și văd lucrul acesta în comunitățile noastre – vreau să ne asigurăm că toți sunt acolo. Văd plăci comemorative, de comemorare, chiar insist de fiecare dată să mă uit în satele în care merg. Noi trebuie să-i cunoaștem pe toți. Colegii de la arhivă fac un lucru enorm. Știu, arhivele sunt digitalizate, listele sunt digitalizate, așa că cei care încă nu i-ați cunoscut, intrați, vă rog, căutați-vă satul și eu vă asigur că veți găsi acolo familii cunoscute. Familii cunoscute – eu am făcut lucrul acesta”.

DESCHIDE și: VIDEO // „Niciodată n-o să uit!”: Povestea unei familii care a trăit calvarul deportărilor în Siberia

Cele două vagoane, expuse pentru al treilea an consecutiv, includ expoziții de fotografii, documente, cărți și diverse obiecte ce ilustrează experiența oamenilor deportați. Totodată, până pe data de 27 iulie, în unul din vagoane, vizitatorii pot urmări conținut multimedia. Persoanele care vor vizita expoziția din centrul capitalei, deschisă zilnic, de la 09:00 la 21:00, vor fi însoțite de ghizi.

De asemenea, pe 6 iulie, la ora 20:30, cetățenii sunt invitați pentru o acțiune de comemorare cu lumânari, alături de actorii Teatrului Național „Mihai Eminescu”. Pe 13, 20 și 25 iulie vor avea loc proiecții de filme și spectacole dedicate acestei tragedii.

Deportarea în masă din 6-9 iulie 1949 a fost cea mai amplă de pe actualul teritoriu al Republicii Moldova. Operațiunea a cuprins 11.281 de familii, contingentul strămutaților forțat în vagoane de vite alcătuind 35.796 de persoane, dintre care 11.889 de copii, 14.033 de femei și 9.864 de bărbați.

‍