Igor Boțan: În campanie concurenții electorali sunt vânzători de speranțe

DESCHIDE.MD
BREAKING NEWS
DESCHIDE.MD
BREAKING NEWS
DESCHIDE.MD
BREAKING NEWS
DESCHIDE.MD
BREAKING NEWS
DESCHIDE.MD
NEWS ALERT
DESCHIDE.MD
NEWS ALERT
DESCHIDE.MD
NEWS ALERT
DESCHIDE.MD
NEWS ALERT
DESCHIDE.MD
FLASH NEWS
DESCHIDE.MD
FLASH NEWS
DESCHIDE.MD
FLASH NEWS
DESCHIDE.MD
FLASH NEWS
Выборы 2024
„În campania electorală, candidații sunt un fel de vânzători de speranțe pe un mandat de patru ani”. Opinia aparține expertului Igor Boțan și a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice „Dezbaterile electorale în istorie, în lume și în Moldova. Trenduri și soluții”, organizată de Agenția de presă IPN.
1.8.2025 13:29
1.8.2025 13:30
Deschide md
Выборы 2024

Potrivit lui Igor Boțan, promisiunile transmise de politicieni în această perioadă sunt prezentate într-o manieră selectivă, scoțând în evidență doar aspectele pozitive. Adevărata valoare a dezbaterilor publice apare atunci când candidații sunt puși în situația de a răspunde la întrebări directe și incomode, adresate de moderatori, spune expertul.

Expertul Igor Boțan subliniază că, deși formal există dezbateri și în regimuri autoritare sau semi-autoritate, ele sunt profund viciate. Exemplele Iranului, Rusiei și Belarusului arată că participarea reală la procesul democratic este limitată, iar liderii aflați la putere evită confruntările directe cu oponenții.

„Dezbateri există și în regimuri teocratice. De exemplu, în Iran, dezbateri electorale se desfășoară între candidații la funcția de președinte al Iranului. Dar toată lumea știe că, dacă citim Constituția Iranului, vedem că este o Constituție care corespunde celor mai exigente cerințe democratice, cu excepția faptului că deciziile le adoptă liderul spiritual. În Federația Rusă avem o situație la fel de „interesantă” și nu putem spune că în Rusia nu există dezbateri, participă reprezentanții partidelor, dar nu participă o singură persoană care este în funcție de un sfert de veac. Și asta se referă și la Republica Belarus, l-ați văzut vreodată pe Lukașenko, care este din 1994 președinte, să participe la dezbateri?”, a precizat expertul permanent al proiectului, Igor Boțan.

Expertul face o paralelă între democrația directă a Greciei antice și modul în care, odată cu dezvoltarea mijloacelor de comunicare în masă, s-au încercat forme moderne de implicare a publicului în procesul politic. Acesta sugerează că dezbaterile televizate sau transmise live sunt o încercare de a reda cetățenilor senzația de participare directă la viața publică.

„În lumea modernă democrațiile sunt reprezentative, iar izvorul democrației este în Grecia antică unde cetățenii se adunau în agora și dezbaterile aveau sens. S-au scurs mai mult mai de 2000 de ani ca să ajungem la democrația reprezentativă și odată cu apariția radioului și a televiziunii s-a încercat reproducerea acestui model antic, când fiecare cetățean poate să participe la dezbateri”, a mai declarat Igor Boțan.

Potrivit lui Boțan, dezbaterile electorale dezvăluie latura reală a candidaților, forțându-i să răspundă la întrebări incomode și să își argumenteze promisiunile. Moderatorii joacă un rol esențial în menținerea echilibrului și în ajutarea alegătorilor să distingă între retorică și soluții concrete.

„În campania electorală, candidații sunt un fel de vânzători de speranțe pe un mandat de patru ani. În comunicarea cu alegătorii ei scot în evidență doar partea pozitivă. În cadrul dezbaterii e altceva. Ești pus în fața unui moderator și la afirmațiile pozitive apar întrebări. Ca să nu se ia la harță, dezbaterile sunt moderate. Este o adevărată artă să organizezi dezbateri astfel încât să asiguri echilibru. În Republica Moldova concurenții electorali sunt oameni ambițioși, bine pregătiți și știu cum să se plieze pe așteptările alegătorilor. Un moderator bun trebuie să-i ajute pe cetățeni să înțeleagă lucrurile, cu întrebări formulate nepărtinitor, dar cu întrebări pertinente”, a explicat Igor Boțan.

Dezbaterea publică la tema „Dezbaterile electorale în istorie, în lume și în Moldova. Trenduri și soluții” este ediția a 52-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Agenția de Presă IPN desfășoară acest ciclu de dezbateri cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.

Ключевые слова:
Nu a fost găsit nici un cuvânt cheie.
Поделитесь статьей:
Будьте в курсе последних новостей на нашей странице в Telegram
Подпишитесь на
Deschide.md