Mihai Isac // Platforma Găgăuzia - o șansă de eliberare a autonomiei din Rusky Mir

Reintegrarea de facto a regiunii găgăuze în spațiul constituțional al R. Moldova trebuie să fie un efort național, care să implice atât autoritățile centrale și locale, dar și societatea civilă, mediul de afaceri și alte segmente ale societății din R. Moldova.

Rezultatul ultimelor exerciții electorale au scos încă odată în evidență cvasimonopolul nociv exercitat de către Federația Rusă în regiuni geografice unde minoritățile dețin o pondere importantă, așa cum sunt Găgăuzia și Taraclia. Prin instrumentalizarea unor elemente oligarhice și criminale, serviciile federale de spionaj de la Moscova folosesc de decenii aceste regiuni pentru a distruge din interior democrația din R. Moldova.  

Înființarea unei astfel de platforme poate aduce subiectul Găgăuziei în atenția partenerilor internaționali, contribuind la discuții despre autonomie, drepturile minorităților și relațiile interetnice, dar și mobilizarea unor resurse importante pentru procesul de dezocupare a Găgăuziei și restabilirea de facto a suveranității R. Moldova în regiune.

Cu siguranță, existența unui format va duce la consolidarea sprijinului național și internațional, putând mobiliza sprijinul necesar din partea comunității internaționale pentru soluționarea problemelor economice, culturale și sociale din regiune. Prin acești pași absoluți necesari, va putea fi prevenită escaladarea tensiunilor și facilitată normalizarea relațiilor dintre regiune și restul R. Moldova.

Abandonarea regiunii de către unele forțe politice pro-europene de la Chișinău trebuie să înceteze imediat, fiind o datorie a clasei politice republicane de a se adresa direct cetățenilor din autonomie, pentru a nu mai permite menținerea acestei citadele a Rusky Mir în mijlocul nostru.

și poate contribui la integrarea armonioasă a regiunii în Republica Moldova.

Spre deosebire de Crimeea, care a fost anexată ilegal de către Moscova în urmă cu oeste 10 ani, Găgăuzia este o regiune autonomă recunoscută în cadrul Republicii Moldova. Cu toate acestea vedem o ocupație hibridă rusă în această regiune, și nu numai, proces care afectează indepependența, suveranitatea și integritatea de facto a R. Moldova.

Această stare de lucruri pune în pericol și securitatea statelor partenere ale R. Moldova, mai ales a României și Ucrainei, dar și relațiile dintre Chișinău și alte state. Transformarea R. Moldova într-o bază de influență rusă, menite să servească interese străine populației sale, va duce la izolarea internațională a statului și amplificarea insecurității din regiune.

Statele afectate vor fi nevoite să răspundă acestei amenințări hibride, luând măsuri care ar putea afecta puternic R. Moldova, putând să ducă la impunerea unor sancțiuni politice, economice ori chiar la limitarea accesului cetățenilor R. Moldova în anumite spații georgrafice apropiate.

O astfel de inițiativă va reduce influența unor state cu interese adverse intereselor R. Moldova, și care încearcă să exploateze nemulțumirile din regiune, unele create artificial de implicarea rusă și a actorilor proxy pro-ruși locali.

O platformă pentru Găgăuzia poate fi extrem de utilă dacă este concepută pentru a sprijini dialogul, dezvoltarea economică și socială, și dacă este integrată într-o strategie națională mai amplă de promovare a coeziunii și stabilității. Cheia succesului constă în transparența, consultarea tuturor părților interesate și evitarea politizării excesive.

România și Uniunea Europeană (UE) pot juca un rol semnificativ în reintegrarea Găgăuziei în spațiul constituțional, contribuind la consolidarea unității naționale și la promovarea dezvoltării regiunii, care este deja una dintre regiunile care au beneficiat cel mai mult în urma investițiilor europene. România și UE, alături de societatea civilă din R. Moldova, pot ajuta la implementarea unor reforme care să îmbunătățească autonomia funcțională a Găgăuziei, în conformitate cu Constituția Republicii Moldova, oferind modele europene de descentralizare și guvernanță locală.

În acest context, eforturi precum cele demarate de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari, și care au drept scop crearea unui cadru legislativ clar atrag atenția. Sprijinirea Republicii Moldova în elaborarea unor legi care să reglementeze raporturile dintre Chișinău și Comrat, va ajuta la evitarea ambiguităților care generează tensiuni.

România și UE pot finanța proiecte de infrastructură, agricultură și dezvoltare rurală în Găgăuzia, reducând decalajele economice și oferind locuitorilor motive să susțină integrarea în Republica Moldova. Promovarea comerțului se poate face prin asigurarea accesului regiunii la piețele europene prin sprijinirea afacerilor locale și crearea de parteneriate economice între antreprenorii din Găgăuzia, România și UE.

Uniunea Europeană, prin reprezentanții săi, poate sprijini procesul de rezolvare a disputelor politice și administrative, oferind expertiză tehnică și legală.  România și UE pot contribui la diversificarea surselor de energie și la reducerea influenței economice și mediatice a Rusiei în Găgăuzia.

Crearea unei alternative europene atractive prin promovarea beneficiilor integrării europene pentru toată populația Republicii Moldova, inclusiv pentru găgăuzi, va răspunde propagandei Federației Ruse.

UE poate sprijini Moldova să integreze cerințele Găgăuziei într-un cadru european, demonstrând că autonomia și integrarea europeană nu sunt incompatibile.

Programele europene de preaderare pot include fonduri special alocate pentru dezvoltarea Găgăuziei, fiind un semnal clar că regiunea are de câștigat prin apropierea de Europa.

La rândul său, Turcia poate juca un rol important în dezvoltarea acesteui demers. Investițiile turcești în infrastructură, educație și sănătate în Găgăuzia pot contribui la creșterea nivelului de trai și la reducerea nemulțumirilor locale. Crearea unor parteneriate economice între antreprenorii din Turcia, Găgăuzia și restul R. Moldova poate facilita integrarea economică a regiunii.

Având în vedere legăturile tradiționale ale Găgăuziei cu Rusia, Turcia poate contribui la contrabalansarea acestei influențe prin oferirea unor alternative atractive de dezvoltare și cooperare. Turcia, ca membru NATO, poate sprijini, alături de România și alți parteneri, R Moldova în eforturile sale de securitate, inclusiv prin dialog în cadrul organizațiilor internaționale.

Turcia are potențialul de a fi un partener strategic pentru R. Moldova în reintegrarea Găgăuziei, combinând diplomația, investițiile economice și sprijinul cultural. Cheia succesului constă în adoptarea unei abordări echilibrate, care să respecte autonomia Găgăuziei, să încurajeze cooperarea și să reducă influențele externe destabilizatoare.

Societatea civilă din R. Moldova poate juca un rol extrem de important în aceste demersuri.  CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari este o organizație finlandeză binecunoscută la nivel internațional, care activează în domeniul prevenirii și soluționării conflictelor prin dialog și mediere. Laureatul Premiului Nobel pentru pace și ex- președintele Finlandei, Martti Ahtisaari, a înființat CMI în anii 2000.

De exemplu “Susținerea dialogului instituționalizat și sustenabil privind Autonomia Găgăuzia” sau „Dialog privind Găgăuzia” este un proiect care are scopul de a contribui la stabilirea unui dialog constructiv și sustenabil între Chișinău și Comrat, prin consolidarea instituțiilor și a capacităților în cadrul Grupului de lucru parlamentar privind Găgăuzia.

Conform reprezentanților organizației, proiectul „Dialog privind Găgăuzia” acționează în vederea creării unui mediu politic pozitiv, pentru dialog, între Chișinău și Comrat și sporirii capacităților tuturor părților interesate de a aborda dispute instituționale între centru și autonomie și neconcordanțe legislative.

Un astfel de demers, cu rezultate pozitive evidente, poate fi susținut temeinic de autoritățile R. Moldova și partenerii săi pentru a elibera regiunea găgăuză din strânsoarea toxică rusă!