Mihai Isac // România are un nou președinte: Cum poate fi mai bine sprijinită Republica Moldova?

Printre aceste priorități, relația specială cu Republica Moldova ocupă un loc central. Noul lider de la București a semnalat clar că aprofundarea relațiilor cu Republica Moldova va fi un obiectiv major al mandatului său, Nicușor Dan luându-și angajamentul de a concentra eforturile României în această direcție.

Un pilon fundamental al sprijinului României pentru Republica Moldova este cooperarea economică, cu accent pe dezvoltarea infrastructurii, securitatea energetică, stimularea investițiilor și proiecte educaționale care să susțină dezvoltarea pe termen lung. Relațiile economice bilaterale au cunoscut un avans remarcabil, România devenind în ultimii ani principalul partener comercial al Republicii Moldova. Conform datelor recente prezentate de vicepremierul moldovean Doina Nistor, România deține peste 21% din comerțul exterior al Republicii Moldova, iar schimburile comerciale dintre cele două țări au depășit în 2024 suma de 7 miliarde de dolari.

Aceeași oficială a subliniat că „România este principalul nostru partener economic, iar sprijinul său continuu este esențial pentru integrarea noastră în familia europeană. De asemenea, România ocupă locul întâi între principalii investitori din Republica Moldova”. Acest statut de partener economic numărul unu s-a consolidat pe fondul scăderii influenței economice a Rusiei și al orientării pieței moldovenești spre Uniunea Europeană.

Investițiile românești în Republica Moldova sunt în creștere, contribuind la dezvoltarea economiei locale și la crearea de locuri de muncă. În prezent, activează în Republica Moldova peste 1.600 de companii cu capital românesc, care au investit sute de milioane de Euro în diverse sectoare ale economiei. Aceste investiții acoperă domenii variate – de la sectorul financiar-bancar și telecomunicații, până la industrie, retail și servicii – și au un impact direct asupra bunăstării cetățenilor prin crearea de joburi și introducerea unor tehnologii noi. Administrația Nicușor Dan pare hotărâtă să impulsioneze și mai mult prezența capitalului românesc peste Prut: în programul său prezidențial s-a regăsit ideea creării unui fond național de investiții care să sprijine companiile românești interesate să investească în Republica Moldova. Deși un asemenea instrument fusese discutat și în trecut, el nu a fost pus încă în practică, însă Nicușor Dan își propune implementarea efectivă a acestuia, ca parte a efortului de aprofundare a legăturilor economice bilaterale. Un astfel de fond ar putea facilita expansiunea firmelor românești în Republica Moldova, oferind garanții și co-finanțare pentru proiecte strategice, ceea ce ar aduce beneficii ambelor economii.

Infrastructura de transport și punctele de frontieră constituie un alt domeniu-cheie unde România poate sprijini direct Republica Moldova. O conectivitate îmbunătățită peste Prut va stimula comerțul, turismul și contactele interumane. Prioritățile noului președinte includ eficientizarea frontierelor, vămilor și infrastructurii comune, astfel încât să fie redus timpul de așteptare și birocrația la trecerea graniței.

În prezent, există eforturi comune de modernizare a punctelor vamale și de deschidere a unor noi puncte de trecere. De exemplu, autoritățile lucrează la crearea unor noi poduri rutiere peste râul Prut și la reabilitarea celor existente, precum și la automatizarea controlului vamal, pentru ca traficul de marfă și persoane să se desfășoare mai fluent. Reducerea timpilor petrecuți la frontieră de cetățenii ambelor țări și facilitarea tranzitului sunt obiective concrete asumate de București, ceea ce se poate traduce în viitor prin implementarea controlului comun la frontieră sau chiar eliminarea unor controale, pe măsură ce Republica Moldova se aliniază standardelor UE.

Un proiect major de infrastructură cu implicații economice și strategice este conexiunea rutieră și feroviară directă între România și Republica Moldova. Se discută tot mai intens despre autostrada Unirii (A8), care ar lega Iașiul de restul rețelei de autostrăzi din România, cu o posibilă extindere către Chișinău în viitor. De asemenea, calea ferată cu ecartament european este extinsă treptat pe teritoriul Republicii Moldova, permițând legături feroviare mai rapide spre vest. Astfel de proiecte necesită timp și investiții masive, dar România poate juca un rol crucial în finanțarea și realizarea lor, inclusiv prin atragerea fondurilor europene sau a unor parteneriate public-privat.

Angajamentul consolidării infrastructurii comune nu este doar unul declarativ, ci și susținut de fapte: România a alocat fonduri nerambursabile și expertiză pentru reabilitarea drumurilor locale din Moldova, a construit sau modernizat poduri (cum ar fi peste Prut la Ungheni) și a donat zeci de autobuze școlare pentru comunitățile locale din stânga Prutului, facilitând transportul elevilor.

Securitatea energetică a Republicii Moldova reprezintă un capitol esențial al sprijinului economic oferit de România. Ținând cont de dependența istorică a Moldovei de resursele energetice din est (gaz și electricitate din Federația Rusă sau regiunea transnistreană), România s-a implicat activ în diversificarea surselor de energie ale vecinului său. Un moment de cotitură l-a reprezentat finalizarea gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău, care din 2021 permite importul de gaze naturale din România (și implicit din piața UE) către Republica Moldova, reducând astfel dependența critică de Gazprom. De asemenea, după sincronizarea de urgență a rețelei electrice a Republicii Moldova cu sistemul european ENTSO-E (realizată în martie 2022, concomitent cu Ucraina), România a devenit principalul furnizor de energie electrică pentru Moldova. În toamna și iarna anului 2022, când atacurile rusești asupra infrastructurii ucrainene au întrerupt livrările de energie spre Moldova, România a asigurat peste 90% din necesarul de consum de energie electrică al Republicii Moldova, conform declarațiilor ministrului de Externe Bogdan Aurescu.

Practic, Bucureștiul a răspuns prompt pentru a menține lumina aprinsă la Chișinău în momente critice, demonstrând solidaritate concretă: „după bombardamentele din Ucraina, acel necesar pe care Republica Moldova îl cumpăra din Ucraina a fost și este asigurat de către România”. Această interdependență energetică pozitivă va continua să fie consolidată sub mandatul lui Nicușor Dan. Extinderea conexiunilor energetice transfrontaliere este un domeniu esențial în programul noului președinte.

În practică, acest lucru înseamnă finalizarea stațiilor back-to-back de interconectare a rețelelor electrice (cum este proiectul de la Vulcănești–Isaccea–Chișinău), creșterea capacităților de transport pentru energie electrică între cele două țări și posibilitatea ca România să devină un furnizor stabil de electricitate pentru Moldova pe termen lung, la prețuri competitive.

Beneficiile reciproce ale integrării piețelor energetice sunt evidente: Moldova capătă securitate energetică și acces la piața UE, iar companiile românești din domeniu (precum Transgaz, Electrica sau Hidroelectrica) își extind operațiunile, obținând noi contracte și oportunități. Mai mult, România s-a angajat, prin noul acord de asistență, să sprijine proiecte de energie regenerabilă și eficiență energetică în Republica Moldova, contribuind la independența energetică a acesteia pe termen lung.

Sprijinul economic al României se extinde și asupra domeniului dezvoltării regionale și rurale, precum și asupra sectorului social. Un exemplu emblematic îl constituie programul de asistență tehnică și financiară în valoare de 100 de milioane de euro oferit de Guvernul României. Acest program, reînnoit recent printr-un acord semnat la 11 februarie 2022 și ratificat de Parlamentul României, acoperă o gamă largă de sectoare. Asistența financiară nerambursabilă de 100 milioane euro are drept scop intensificarea cooperării în energie, transporturi și infrastructură, protecția mediului, lucrări publice, dezvoltarea IMM-urilor, independența mass-media, reforma administrației publice, afaceri interne, sănătate, educație, cultură și patrimoniu, cercetare și turism.

Această listă impresionantă arată abordarea cuprinzătoare a Bucureștiului, care urmărește atât modernizarea infrastructurii fizice, cât și consolidarea instituțiilor și a societății din Republica Moldova. De pildă, fondurile sunt folosite pentru proiecte precum renovarea de școli, grădinițe și spitale, digitalizarea administrației, sprijinirea presei independente de limbă română de peste Prut și conservarea patrimoniului cultural comun. Un rezultat palpabil al primei tranșe din grantul românesc este renovarea a peste 845 de grădinițe din Republica Moldova, realizată prin intermediul Fondului de Investiții Sociale din Moldova. Acesta este un exemplu concret al modului în care banii oferiți de România se traduc direct în condiții mai bune de educație pentru copiii moldoveni. Programul de asistență se derulează pe parcursul a șapte ani (cu posibilitatea extinderii pentru a asigura absorbția completă a fondurilor), ceea ce garantează o continuitate și predictibilitate în susținerea proiectelor strategice din Republica Moldova.

Nu în ultimul rând, componenta educațională a sprijinului economic trebuie menționată. România investește de decenii în formarea tinerilor din Republica Moldova, considerând educația un accelerator al dezvoltării economice și al apropierii între cele două state. Anual, guvernul român oferă mii de burse de studii pentru elevii și studenții basarabeni la liceele și universitățile din România. Începând cu anii 1990 și intensificându-se după 2010, numărul acestor burse a crescut constant – de la circa 900 la sfârșitul anilor ‘90, la peste 5.000 de locuri anual în prezent. Acest lucru a permis unei întregi generații de tineri din Republica Moldova să obțină diplome în România, în diverse domenii, creând astfel o comunitate de specialiști bine pregătiți și legați afectiv de ambele țări. Mulți dintre acești absolvenți revin acasă și contribuie la economia moldovenească, în timp ce alții rămân în România, întărind legăturile socio-economice dintre țări. Schimburile educaționale includ, pe lângă burse, și programe de înfrățire între instituții de învățământ, stagii pentru tineri funcționari moldoveni în instituții din România, precum și donații de carte, microbuze școlare și echipamente IT către școlile de peste Prut. Toate aceste inițiative sporesc capitalul uman al Republicii Moldova și aliniază pregătirea profesională a tinerilor la standardele UE, facilitând integrarea lor pe piața europeană a muncii.

Pe palierul economic România acționează ca un motor de dezvoltare pentru Republica Moldova, oferind acces la piețe, investiții, energie și know-how. Sub conducerea lui Nicușor Dan, ne putem aștepta la o intensificare a acestor eforturi: Bucureștiul pare decis să aprofundeze integrarea economică cu Chișinăul, considerând prosperitatea și stabilitatea Republicii Moldova drept beneficii strategice și morale deopotrivă. În fond, o Moldovă dezvoltată economic, interconectată cu România și UE, va fi mai rezilientă în fața provocărilor externe și va crea premizele unei uniuni de valori și interese pe termen lung.

Prima vizită externă a președintelui Nicușor Dan a fost la Summitul B9 de la Vilnius (iunie 2025), unde a subliniat îngrijorarea României față de securitatea regiunii Mării Negre și a Republicii Moldova. Acest context evidențiază angajamentul noii conduceri de la București față de stabilitatea regională, mai ales în condițiile războiului din Ucraina și ale presiunilor exercitate de Rusia în flancul estic al NATO. Nicușor Dan a declarat public, la finalul reuniunii B9, că „România are îngrijorări cu privire la securitatea întregii regiuni a Mării Negre, inclusiv a Republicii Moldova”, salutând totodată angajamentul aliaților de a continua sprijinul pentru Ucraina. În fața amenințărilor complexe, președintele României a mulțumit partenerilor europeni și nord-atlantici pentru că sprijină aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană – un obiectiv strategic care, în viziunea sa, este strâns legat de securitatea pe termen lung a țării.

Mesajul transmis de Nicușor Dan în cadrul summitului a fost ferm: războiul din Ucraina a transformat riscurile teoretice în realități imediate, iar acțiunile hibride ale Rusiei – de la propagandă și șantaj energetic, la tentative de destabilizare politică – vizează în mod direct și Republica Moldova. Prin urmare, România își asumă un rol de scut și sprijin, pledând pentru o prezență consolidată a Alianței Nord-Atlantice în zonă și pentru măsuri de întărire a rezilienței țărilor vulnerabile.

Perspectivele de cooperare militară și de securitate dintre România și Republica Moldova sunt modelate de două realități: pe de o parte, România este membru NATO și UE, cu obligații și garanții de securitate față de aliații săi; pe de altă parte, Republica Moldova este un stat neutru prin constituție, neavând alianțe militare, dar confruntat cu riscuri de securitate asimetrice (prezența trupelor ruse în Transnistria, amenințări hibride, proximitatea conflictului din Ucraina). În acest context, sprijinul pe care România îl poate oferi se încadrează în categoria asistenței non-letal și a cooperării care respectă statutul de neutralitate al Chișinăului, dar îi îmbunătățește capacitatea de apărare și securitate internă.

Un element esențial este colaborarea în domeniul informațiilor și al securității interne. Bucureștiul și Chișinăul au intensificat schimbul de informații privind amenințările la adresa Republicii Moldova, fie că este vorba de rețele de spionaj, crime cibernetice ori finanțarea grupărilor extremiste. Recent, autoritățile moldovene, cu sprijinul partenerilor, au anunțat dezarticularea unei rețele de spionaj pro-ruse în Republica Moldova, creată de agenți ai FSB cu scopul de a menține țara sub influența Moscovei și de a influența opinia publică.

Astfel de reușite se datorează și cooperării regionale în materie de intelligence. România, având propriile sale structuri de securitate concentrate pe amenințarea rusă, ajută Chișinăul să identifice și să contracareze infiltrațiile și operațiunile ostile. În plus, în 2023, România și Republica Moldova și-au consolidat cooperarea în securitate cibernetică, un memorandum în acest sens fiind semnat pentru a crea o punte digitală de colaborare și asistență reciprocă în contracararea atacurilor cibernetice. Cum războiul hibrid include tot mai mult componenta online (propagandă pe rețele sociale, atacuri asupra infrastructurii digitale), acest sprijin devine crucial pentru protejarea instituțiilor și a spațiului informațional al Republicii Moldova.

La nivel militar propriu-zis, deși Republica Moldova nu poate încheia alianțe militare formale sub actuala prevedere constituțională, există numeroase modalități de colaborare cu România. În ultimii ani au fost organizate exerciții comune la nivel de unități de geniu, instruire la academiile militare române a ofițerilor moldoveni, precum și participarea Republicii Moldova la inițiative regionale de securitate. Un exemplu este Procesul Reuniunilor Miniștrilor Apărării din Europa de Sud-Est (SEDM), unde România deține președinția rotativă (2023-2025) și a invitat activ Republica Moldova să se alăture. Fostul ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, a subliniat disponibilitatea Bucureștiului de a sprijini aderarea Republicii Moldova la SEDM, considerând că această integrare cu drepturi depline ar oferi Chișinăului mai multă vizibilitate regională și oportunități de cooperare militară. De altfel, în august 2023, ministrul Tîlvăr a efectuat o vizită oficială la Chișinău pentru a discuta cooperarea în domeniul apărării cu omologul Anatolie Nosatîi, pe fondul provocărilor de securitate din regiune (inclusiv bombardamentele rusești asupra porturilor dunărene apropiate de granițele României și Moldovei).

România a început să ofere Moldovei sprijin concret pentru modernizarea forțelor sale armate. În ultimul an, Armata Națională a Republicii Moldova a primit din partea României loturi de echipamente individuale de protecție și vehicule tactice: căști militare, veste antiglonț cu plăci de kevlar, echipamente balistice, precum și autoturisme de teren 4x4. Valoarea acestor donații depășește 7 milioane de lei românești (aprox. 1,5 milioane de euro) și reprezintă un exemplu concret al angajamentului României de a contribui la înzestrarea armatei moldovene cu echipamente moderne. Angel Tîlvăr a declarat cu acel prilej că „Republica Moldova este aproape de sufletul nostru... cooperarea în domeniul apărării a atins un nivel foarte bun... puteți conta pe întregul nostru sprijin”, subliniind că România este gata să ofere asistență de specialitate în multiple domenii și să continue donațiile de echipamente necesare îmbunătățirii capacităților militare ale Chișinăului.

Desigur, aceste echipamente au caracter defensiv (menite să protejeze militarii și să îmbunătățească mobilitatea), fiind pe deplin compatibile cu politica de neutralitate – însă ele cresc moralul și pregătirea Armatei Naționale pentru situații de criză.

Importanța sprijinului românesc în securitatea Republicii Moldova a fost evidențiată și prin discuțiile purtate la nivelul alianțelor europene și transatlantice. Nicușor Dan, la summitul B9, a afirmat răspicat „necesitatea de a oferi sprijin și Republicii Moldova, care este expusă unor riscuri și amenințări complexe”. Acest mesaj, transmis în fața liderilor din Europa Centrală și de Est și a înalților oficiali NATO, a avut rolul de a menține Republica Moldova pe agenda de securitate a Occidentului.

Deja, la nivelul UE, datorită eforturilor diplomației române, a fost înființată o Misiune de Parteneriat a Uniunii Europene în Republica Moldova (EUPM), menită să ofere consultanță strategică autorităților moldovene în domeniul securității, combaterii amenințărilor hibride și consolidării statului de drept. România este un susținător activ al acestei misiuni și va contribui cu experți și personal, având un interes direct în reușita ei.

Pe lângă consolidarea apărării pe plan militar, România sprijină Republica Moldova și în diminuarea vulnerabilităților energetice și economice care ar putea fi exploatate de actori ostili. În contextul securității extinse, livrările de gaz și electricitate din România țin și de prevenirea șantajului energetic – un instrument hibrid folosit în trecut de Moscova pentru a forța mâna Chișinăului. De asemenea, sprijinul financiar nerambursabil (precum grantul de 100 milioane euro menționat anterior) ajută la menținerea stabilității sociale și economice, reducând șansele ca nemulțumirile populației să fie exploatate de forțe pro-ruse pentru destabilizare internă.

România acționează ca un garant de securitate pentru Republica Moldova, deși indirect și neoficial. Prin întărirea propriei posturi de apărare (inclusiv propunerea președintelui Dan de creștere a bugetului apărării la 3,5% din PIB și implicarea în inițiativele europene de achiziții comune de armament), România descurajează extinderea conflictelor spre vest și creează un mediu mai sigur la granița de est a NATO.

În paralel, sprijinind activ Chișinăul – cu echipamente, pregătire și cooperare în structuri europene – Bucureștiul ajută Republica Moldova să-și crească reziliența în fața amenințărilor militare și hibride. Nicușor Dan a însumat bine filosofia acestei abordări la summitul de la Vilnius: „România rămâne un aliat responsabil și activ pe Flancul Estic... pledând pentru continuarea sprijinului multidimensional pentru Ucraina, [care] reprezintă o investiție în propria noastră securitate”, evidențiind totodată că stabilitatea Republicii Moldova face parte din stabilitatea întregii regiuni. Cu alte cuvinte, securitatea României, a Moldovei și a Europei de Est este indivizibilă, iar Bucureștiul tratează cu toată seriozitatea acest imperativ.

Sprijinul României pentru Republica Moldova nu se limitează la domeniile tangibile ale economiei sau securității, ci se manifestă plenar și pe plan diplomatic, prin susținerea fermă a aspirațiilor europene ale Chișinăului. De fapt, se poate spune că România a fost cel mai devotat „avocat al integrării europene a Republicii Moldova”, pledând consecvent cauza Moldovei în fața instituțiilor UE și a statelor membre. Acest rol de avocat s-a intensificat în contextul geopolitic actual, când Republica Moldova a făcut pași hotărâți spre Vest, depunând cererea de aderare la UE (martie 2022) și obținând statutul de țară candidată (iunie 2022). Pentru Chișinău, drumul spre UE este fundamental pentru viitorul său, iar România a declarat răspicat că va fi alături de Moldova pe tot parcursul acestui drum.

Nicușor Dan, ca președinte ales, a reconfirmat prioritatea integrării europene a Republicii Moldova pe agenda Bucureștiului. El a subliniat că principalul obiectiv al Chișinăului este aderarea la Uniunea Europeană și că România trebuie să susțină acest obiectiv atât diplomatic, cât și operațional. Deja există un calendar orientativ, care țintește anul 2030 pentru o eventuală aderare – un orizont ambițios, dar urmărit cu seriozitate de autoritățile moldovene. Nicușor Dan a declarat că România, având experiența proprie de preaderare (2000-2007), este gata să o împărtășească cu vecinii de peste Prut, ajutându-i să îndeplinească criteriile și reformele necesare. „Avem o experiență de preaderare pe care o putem împărtăși Republicii Moldova”, a afirmat el, evidențiind că Bucureștiul cunoaște bine mecanismele, provocările și soluțiile procesului de integrare europeană.

În termeni practici, acest sprijin se traduce printr-o asistență tehnică și consultativă extinsă. România deja furnizează experți care să consilieze ministerele și agențiile din Republica Moldova în alinierea la acquis-ul comunitar. Programele de twinning instituțional (înfrățiri între autorități române și moldovene) sunt un instrument folosit intens: de exemplu, funcționari moldoveni din domeniul justiției, finanțelor publice sau agriculturii fac stagii la instituțiile omoloage din România, învățând direct din experiența integrării.

Parlamentul României și-a oferit asistența omologilor de la Chișinău pentru armonizarea legislației moldovenești cu cea europeană, iar Comisia comună pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova se reunește periodic pentru a monitoriza progresul și a identifica domeniile unde e nevoie de impuls politic.

Diplomatic, România a fost și continuă să fie vocea care promovează Republica Moldova în capitalele europene. În 2022, președintele Klaus Iohannis (împreună cu alți lideri din Europa de Est) a convins statele vest-europene mai reticente să ofere rapid statutul de candidat Ucrainei și Moldovei, ca răspuns la agresiunea Rusiei și la orientarea pro-reformă a Chișinăului. Ulterior, diplomația română a militat pentru includerea Republicii Moldova în toate discuțiile majore despre viitorul Europei, insistând că parcursul european al Moldovei este „ireversibil” și merită sprijin consistent. România și-a reafirmat sprijinul ferm pentru integrarea europeană a Republicii Moldova și a lăudat progresele realizate de Chișinău, de fiecare dată în forurile UE.

La Consiliul European, Bucureștiul a pledat pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova cât mai curând posibil, probabil chiar în cursul anului 2024, dacă evaluările Comisiei confirmă îndeplinirea condițiilor inițiale (reforme în justiție, combaterea corupției, etc.).

Un aspect adesea trecut cu vederea, dar de o importanță covârșitoare, este faptul că România acționează ca punte de legătură între Republica Moldova și fondurile europene chiar înainte de aderare. Chișinăul beneficiază, prin diferite mecanisme, de finanțări substanțiale din partea UE (de exemplu, asistența macro-financiară și pachete de sprijin economic sau energetic).

România, împreună cu Franța și Germania, a inițiat Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova – o serie de conferințe ale donatorilor internaționali care au mobilizat sute de milioane de euro pentru susținerea țării în perioade dificile (criza energetică, afluxul de refugiați). Mai mult, România integrează tot mai mult Republica Moldova în proiecte transfrontaliere finanțate de UE: fie că vorbim de infrastructură (drumuri, poduri, rețele electrice), de protecția mediului (proiecte comune de ecologizare a râului Prut) sau de programe educaționale și culturale (Erasmus+, Creative Europe ș.a.). Toate aceste acțiuni au un scop strategic dublu: pe termen scurt, ridicarea nivelului de trai și apropierea de UE; pe termen lung, facilitarea efectivă a integrării, prin reducerea decalajelor dintre Moldova și statele membre.

În discursul său de la Summitul B9, Nicușor Dan a ținut să mulțumească partenerilor euro-atlantici „că sprijină aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, semn că sub mandatul său subiectul Moldovei va fi adus constant în discuțiile cu aliații. Practic, România își asumă explicit rolul de garant moral al integrării Moldovei: mesajul transmis este că Moldova nu este singură în eforturile sale, ci are România ca aliat dedicat în fiecare sală de negocieri de la Bruxelles. Această garanție este extrem de prețioasă pentru Chișinău, mai ales când progresează pe calea reformelor dificile cerute de UE. Faptul că o țară membră influentă (România) îi susține cauza, argumentând că integrarea Moldovei va aduce un plus de securitate și prosperitate întregii Europe, ajută la menținerea unui consens favorabil la nivelul UE.

De altfel, sprijinul popular în România pentru reunirea simbolică cu Moldova în cadrul Uniunii Europene este foarte ridicat. România percepe integrarea europeană a Republicii Moldova ca pe o reîntregire firească în familia europeană, dacă nu de jure, atunci de facto. Există și argumentul, rostit chiar de președinta Maia Sandu, că un număr uriaș de cetățeni moldoveni dețin deja cetățenia română – deci și europeană – ceea ce apropie Moldova de UE din punct de vedere demografic. „Un milion de cetățeni din R. Moldova au pașaport românesc. Acest lucru înseamnă și pașaport european, adică Uniunea Europeană deja are în Republica Moldova un milion de cetățeni. Acest lucru trebuie să scurteze calea noastră spre UE”, a afirmat Maia Sandu în 2024.

Bucureștiul împărtășește această perspectivă și o folosește ca argument: integrarea Republicii Moldova ar fi nu doar un act geopolitic just, ci și o reunificare a familiilor, dat fiind că sute de mii de moldoveni sunt și cetățeni ai UE prin intermediul cetățeniei statului român.

Pe parcursul negocierilor de aderare, România se angajează să mențină o linie de finanțare și suport constant pentru Moldova. S-a vorbit despre posibilitatea includerii Chișinăului în mecanisme pre-aderare (cum ar fi fondurile de coeziune și agricultură încă dinaintea aderării de facto), iar România susține aceste demersuri. În plus, odată ce au fost începute capitolele de negociere, experții români sunt alături de echipa moldovenească pentru a oferi sfaturi și a evita greșelile sau întârzierile. Deja s-au creat grupuri de lucru mixte pe diverse capitole (justiție, economie, agricultură, mediu etc.), pregătind terenul pentru momentul negocierilor oficiale.

Nu trebuie omis nici rolul exemplului: succesul României ca țară care s-a transformat radical în procesul aderării (devenind membră NATO și UE, cu o economie de piață funcțională și instituții tot mai solide) este o sursă de inspirație și motivație pentru societatea moldovenească. România se prezintă drept dovada vie că întoarcerea în Europa este posibilă și benefică. Bucureștiul a integrat constant în retorica sa ideea că drumul pro-european al Republicii Moldova este calea spre libertate, stabilitate și dezvoltare, în contrast cu alternativele eurasiatice care au adus doar stagnare și corupție. Mesajele de acest gen, transmise de la cel mai înalt nivel (Președinție, Guvern, Parlament) au rolul de a consolida încrederea cetățenilor moldoveni în parcursul european și de a delegitimiza propaganda anti-UE.

România acționează ca principalul susținător și partener de drum al Republicii Moldova în procesul integrării europene. Nicușor Dan a preluat ștafeta acestui angajament și, după cum indică declarațiile sale și ale consilierilor, va continua să „țină Moldova de mână” pe drumul spre Bruxelles. Această frăție diplomatică este unică în UE – niciun alt stat membru nu are o asemenea apropiere de Republica Moldova – iar Chișinăul mizează pe ea în anii dificili ce vor urma, conștient fiind că fără sprijinul fraternal al României, accederea în Uniune ar fi mult mai anevoioasă.

Nu putem aborda legăturile identitare fără a menționa și fenomenul redobândirii cetățeniei române de către moldoveni. De la independența Republicii Moldova încoace, sute de mii de cetățeni au solicitat și primit cetățenia română, în virtutea ascendenței românești și a nedreptăților istorice (pierderii cetățeniei în 1940). Astăzi, estimările variază, însă se vorbește despre aproape un milion de cetățeni moldoveni cu pașaport românesc, reprezentând circa 30% din populația țării. Acest fapt are implicații profunde: practic, un procent semnificativ al populației Republicii Moldova este deja, din punct de vedere legal, parte a națiunii civice românești și a Uniunii Europene. Președintele Maia Sandu a interpretat acest fenomen ca pe un catalizator al integrării: UE are deja un milion de cetățeni în Moldova, deci apropierea țării de Uniune capătă un caracter firesc și inevitabil.

Bucureștiul, la rândul său, tratează cu mare atenție această comunitate de cetățeni români din stânga Prutului – facilitându-le exercitarea drepturilor (de exemplu prin deschiderea a zeci de secții de vot în Republica Moldova la alegerile din România) și considerându-i o punte umană vie între cele două state.

Un alt plan de colaborare identitară poate privi diaspora comună – numeroși cetățeni ai Republicii Moldova și ai României trăiesc în aceleași comunități din țări precum Italia, Spania, Marea Britanie sau Germania. Ambasadele și consulatele României au fost îndrumate să ofere asistență și cetățenilor moldoveni (în baza acordurilor de parteneriat consular), iar institutele culturale românești din străinătate includ în activitățile lor și comunitatea basarabeană. Această abordare integratoare peste hotare creează un sentiment de unitate în rândul diasporei și transmite, totodată, un mesaj important: românii și moldovenii sunt frați nu doar acasă, ci oriunde în lume, se susțin reciproc și își reprezintă împreună cultura.

Legăturile culturale, identitare și educaționale reprezintă coloana vertebrală a relației dintre România și Republica Moldova. Ele au fost clădite în peste trei decenii de independență a Moldovei prin eforturi susținute, iar acum, sub mandatul lui Nicușor Dan, se pot bucura de o atenție la fel de mare ca și celelalte domenii. Sprijinul cultural-identitar nu este ostentativ, ci vine ca un gest firesc de reafirmare a unei fraternități de limbă și spirit. Pe măsură ce Republica Moldova se apropie de Uniunea Europeană – alături de România – aceste legături vor deveni și mai puternice, căci integrarea europeană presupune și integrarea identitară: cunoașterea și respectarea reciprocă a valorilor, tradițiilor și expresiilor culturale. România și Republica Moldova pornesc în această privință cu un avantaj unic – o moștenire comună – pe care o valorifică inteligent spre beneficiul ambelor națiuni.

România și Republica Moldova au parcurs împreună, în ultimele trei decenii, un drum al apropierii și cooperării care astăzi pare nu doar ireversibil, ci și tot mai dinamic. Odată cu venirea lui Nicușor Dan la Cotroceni, există așteptarea justificată ca Republica Moldova să devină punctul focal al politicii externe a României, iar angajamentele făcute public de noul președinte confirmă această direcție.

În viziunea sa, sprijinul pentru Chișinău nu este doar un act de generozitate sau altruism, ci o investiție strategică în viitorul comun: o Moldovă democratică, prosperă și sigură contribuie direct la securitatea și prosperitatea României și a regiunii.

Vocea României în UE va fi întărită și lobby-ul va fi consolidat pentru a susține o prezență robustă a Europei în regiunea Mării Negre, inclusiv în Republica Moldova. Când aliații occidentali poate obosesc sau devin distrași de alte probleme, România va fi acolo să le reamintească de micul său frate de peste Prut care are nevoie de încurajare și ajutor.

Desigur, provocările nu lipsesc. Republica Moldova se confruntă încă cu probleme economice, cu propaganda și influența subversivă a unor forțe ostile integrării europene, iar parcursul reformator poate fi sinuos. Dar tocmai aici România poate face diferența, oferind acel sprijin frățesc la nevoie – fie că e vorba de a trimite generator electric într-un sat rămas fără curent, de a oferi expertiză juridică pentru reformarea justiției moldovenești, sau de a găzdui producători agricoli moldoveni pe piața din România când alte piețe se închid. Niciun alt stat nu are combinația de proximitate, cunoaștere intimă a realităților locale și angajament afectiv pe care o are România față de Moldova.

România, sub conducerea lui Nicușor Dan, își poate reafirma rolul de protector și susținător principal al Republicii Moldova. Prin eforturi coordonate în plan economic, securitar, diplomatic și cultural, Bucureștiul ajută Chișinăul să înainteze pe drumul ales – acela al integrării în familia europeană și al consolidării statului de drept și al prosperității. Așa cum spunea vicepremierul Doina Nistor, „sprijinul acordat [de România] este constant, mai ales în momentele dificile”, iar continuitatea acestui sprijin este esențială. Împreună, cele două state românești demonstrează că frontierele pot fi depășite prin comunitate de valori și acțiuni solidare. Iar ziua în care Republica Moldova va sta alături de România ca membru cu drepturi depline al Uniunii Europene nu mai pare o simplă utopie, ci o țintă realistă către care se îndreaptă, pas cu pas, cu România ca avocat și partener, mereu alături.

‍