Dumitru CRUDU // Transnistria din care am fost expulzat
S-a dat jos din mașină în buza aeroportului, ascunzându-se după gulerul gecii, dar eu l-am recunoscut din prima: era vameșul ăla transnistrean țâfnos și ciufut, care, în bătaia unui vânt aspru, în urmă cu două luni, ne-a dat jos din mașină, pe tigva dealului de la intrarea în Tighina, supunându-ne vreme de aproape două ore unui tir de întrebări tăioase, în timp ce ne dădea roată cu actele noastre în mână, însoțit de o șleahtă de securiști supărați, fără să ne permită nici să mergem mai departe, nici să ne întoarcem acasă. Jeep-ul kaki cu care a venit a demarat la vale, cârnind pe drumul Benderului.
Intră în gura aeroportului, scund, agil, cu ceafa groasă, și cu un spate de taur. Semăna cu un atacant dintr-o echipă de rugbi. Am iuțit-o după el, pentru a nu-l pierde în mulțimea care șiroia în aeroport. Capul și-l rotea în toate părțile, iscodindu-i pe cei din jurul său. Se uită și peste umăr și eu m-am pitit în spatele unui om din fața mea, pentru a nu mă zări. Îl urmăream fără să mă vadă. Voiam să-l ajung din urmă și să-l apuc de coada gecii. Scopul meu era să provoc un scandal monstru, încât să vină poliția și să ne ia pe amândoi, iar arestându-ne, el ar fi pierdut avionul, indiferent unde ar fi zburat. Nici vorbă, l-aș fi pierdut și eu, dar nu-mi mai păsa. Eu voiam pe el să-l fac să sufere, împiedicându-l să plece din Chișinău, așa cum și el nu m-a lăsat să intru în Tighina. Să rateze avionul, asta îi doream.
Veneam după el împreună cu mulțimea aia uriașă de oameni. Între mine și else interpuneau vreo șase bărbați, altfel, demult aș fi tăbărât pe el. Sub niciun chip nu reușeam să mă strecor printre ei. Unde și unde îi strălucea ceafa lui de rugbist. Când eram gata-gata să pun mâna pe el, am călcat-o pe picior pe o femeie sprijinită într-un mop și cât timp mi-am cerut scuze de la ea, acesta dispăru în gloata care-și făcea check-in-ul.
L-am revăzut doar când ieșea din sala de îmbarcare, urcând într-un autobuz stacojiu. Începu îmbarcarea și la avionul meu. El zbura la Moscova, iar eu la București. Unde-mi lansam romanul Transnistria din care am fost expulzat.
