EDITORIAL // Nicu Popescu: Este în puterea noastră să nu lăsăm Moldova să devină o „a doua Georgie”
Săptămâna aceasta, Comisia Europeană a publicat al doilea raport de extindere dedicat Republicii Moldova. Deși plin de detalii tehnice, acest document are o semnificație profundă, atât strategică, cât și simbolică, definind clar perspectiva unei uși deschise spre Uniunea Europeană. Este o ușă deschisă pentru noi ca țară, dar și pentru noi, cetățenii care aspiră la un viitor trăit în pace, prosperitate și democrație.
Visul european al Moldovei își are rădăcinile încă de la sfârșitul anilor ‘80, însă doar în ultimii ani acest parcurs a devenit o realitate tangibilă, din mai multe motive. Decizia de a ne deschide ușa către Uniunea Europeană nu este doar un act de solidaritate, ci rezultatul unei conlucrări complexe de factori geopolitici și strategici.
Desigur, decizia UE de a oferi perspectiva aderării pentru Moldova a venit într-un context geopolitic dramatic, marcat de agresiunea brutală a Rusiei asupra Ucrainei. Acest context a determinat Uniunea să deschidă ușa europeană pentru Ucraina, Moldova și Georgia, relansând totodată procesul de extindere în Balcanii de Vest, care de prea mult timp stagna.
Nu toate țările beneficiare ale acestei oportunități au avut același succes. Georgia, în ultimii ani, s-a îndepărtat vizibil de UE, iar Macedonia de Nord a adus la putere forțe politice care au încetinit considerabil ritmul apropierii lor de Bruxelles. Aceste exemple subliniază faptul că deschiderea porților UE nu garantează automat succesul parcursului european. Succesul depinde de capacitatea fiecărui stat de a face reforme și de a îmbrățișa cu adevărat valorile europene.
Până acum Moldova a știut să gestioneze cel mai bine noul context geopolitic, reușind să se apropie de Uniunea Europeană printr-o prezență și prestație internațională fără precedent. Acest progres se datorează în mare parte respectului și aprecierii de care se bucură Maia Sandu pe plan internațional, un capital de imagine valoros în fața partenerilor europeni și nu numai. Însă această performanță nu se sprijină doar pe imagine, ea se bazează pe realizări concrete – progrese care, deși nu dau întotdeauna rezultate imediate, reprezintă cărămizile cu care construim fundamentul unei Moldove europene. Fiecare măsură, fiecare reformă, este o investiție în viitorul nostru, chiar dacă beneficiile nu sunt vizibile de la o zi la alta.
În ultimii trei ani, Moldova și-a clădit fundamentul european pe doi piloni importanți. Primul este implementarea acquis-ului comunitar. Foarte mulți dintre cei care spun că Moldova a beneficiat doar de conjunctura politică probabil nu au citit rapoartele Comisiei Europene. În aceste rapoarte scrie limpede: atât în 2023, cât și în 2024 că Moldova este printre liderii implementării acquis-ului dintre toate statele candidate, inclusiv cele din Balcani. Este suficient să numeri capitolele marcate cu progres bun și să compari viteza noastră de implementare cu cea a altor state. Evident, efectele pozitive ale implementării acquis-ului nu se fac vizibile imediat. Sunt, de fapt, niște pietre de temelie care nu se văd, dar fără de care nu poți construi un edificiu durabil, un stat prosper și democratic. Prin această muncă nevăzută, dar esențială, Moldova își clădește o cale europeană autentică, una ce va susține un viitor de stabilitate și dezvoltare.
Dar parcursul nostru european a fost definit și de proiecte concrete care ne unesc de Europa. Fiecare reformă implementată, fiecare parteneriat cu România, fiecare pod construit, fiecare mică victorie comercială prin DCFTA, fiecare beneficiu pentru cetățeni - de la roaming gratuit, la eliminarea cotelor pentru anumite produse agricole și industriale, toate acestea sunt roadele unui efort constant și colectiv.
România și alți parteneri externi ne-au fost alături pe acest drum, contribuind esențial la fiecare etapă a integrării noastre europene. Sprijinul lor se simte în fiecare acord de cooperare și fiecare legătură infrastructurală care ne apropie mai mult de Uniunea Europeană. De la acordul de roaming și eliminarea barierelor comerciale, până la Fondul European pentru Pace (EPF) și Misiunea UE în Moldova (EUPM), inclusiv dosarul SEPA (Zona Unică de Plăți în Euro) - toate aceste inițiative au fost posibile datorită sprijinului constant al partenerilor noștri europeni. Acest parcurs european nu este doar un ideal sau o speranță, ci o realitate concretă, trăită zilnic de cetățenii noștri, care beneficiază direct de progresul nostru comun.
Însă, pe măsură ce ne apropiem de această realizare istorică, avem o lecție dureroasă de învățat din experiența Georgiei. Cu mai bine de un deceniu în urmă, Georgia avea și ea un vis european. Dar acest vis a fost deturnat de lideri care s-au autoproclamat “democrați” și “pro-europeni,” doar pentru a pune țara pe o cale de izolare și stagnare. Sub masca integrării europene, oligarhii și-au consolidat puterea, conducând din umbră și blocând dezvoltarea. Consecințele acestei manipulări au fost devastatoare pentru poporul georgian: izolarea, restrângerea drepturilor, reintroducerea vizelor, toate sunt semne clare ale îndepărtării de Europa.
Pentru noi, în Moldova, această poveste este un avertisment: oligarhii și cei care pretind că vor binele țării pot promite un viitor european, doar pentru a ne îndepărta de fapt de el, împingându-ne spre izolare și dependență de influențe nedemocratice. Este în puterea noastră să nu lăsăm Moldova să devină o „a doua Georgie.”
Astăzi, Moldova are șansa să se scrie pe harta Europei unite nu doar ca țară candidată, ci ca o națiune hotărâtă și demnă, capabilă să învingă tentativele revanșarde de a împinge Moldova în trecut, deturnând alegerile prin scheme de cumpărare de voturi menite să ne fure viitorul. O țară în care tinerii pot să-și clădească viitorul acasă, unde prosperitatea devine o realitate și unde demnitatea fiecăruia este respectată. O țară condusă de un președinte cu adevărat european, un lider care reprezintă valorile democratice și aspirațiile noastre – așa cum o face Maia Sandu.
