Mihai Isac // Lecție georgiană pentru Republica Moldova: Falsitatea „pro-europenilor” și strategiile Moscovei
Un stat cu o moștenire istorică apropiată, Republica Georgia din Caucaz, trece printr-o experiență geopolitică macabră, iar R. Moldova riscă să repete același scenariu. Materialul de față examinează amenințările hibride la adresa Moldovei, rolul “pro-europenilor” falși și soluțiile esențiale pentru protejarea parcursului european.
Georgia a căzut victimă diviziunilor interne și influenței Moscovei, iar conflictul a destabilizat parcursul pro-european și aspirațiile democratice ale țării. Kremlinul a exploatat conflictele politice și etnice, a promovat narative de teamă în rândul populației și a sprijinit actori locali care, deși susțineau verbal parcursul european, au fost vulnerabili la corupție și manipulare. Partidul învingător al alegerilor parlamentare din 26 octombrie 2024, Visul Georgian, este exemplul cel mai clar al lipsei unui răspuns adecvat la demersurile Moscovei de acaparare a puterii într-o fostă republică sovietică. Această situație a creat un context extrem de favorabil influenței ruse, limitând independența de facto Georgiei, în plan intern și extern.
Riscul pentru R. Moldova este ca, la fel ca în cazul Georgiei, presiunea internă, externă, dar și lipsa reformelor reale să creeze o fisură în parcursul european. Diviziunile din R. Moldova sunt intensificate de factori geopolitici și propagandă externă, ceea ce oferă Rusiei ocazia perfectă pentru a destabiliza țara.
În R. Moldova, tema “pro-europeană” este folosită de mulți actori politici ca strategie electorală, atât în contextul alegerilor prezidențiale și al referendumului, dar mai ales în contextul alegerilor parlamentare din 2025. Din păcate, există însă un segment de politicieni care, deși folosesc platforme și sloganuri pro-europene, nu susțin cu adevărat reformele necesare. În practică, acești actori nu numai că eșuează în a implementa standardele europene, dar subminează și credibilitatea conceptului de integrare europeană, provocând astfel neîncredere în rândul populației.
Acest “pro-europenism de fațadă” riscă să dezamăgească și să obosească publicul, devenind un teren fertil pentru narațiunile lansate de mașina de propagandă rusă care menționează că democrația și valorile europene nu sunt compatibile cu realitatea din R. Moldova. Moscova folosește activ această neîncredere, propagând un uragan de știri false și teorii ale conspirației care sugerează că integrarea în UE este un vis imposibil sau periculos.
Rusia folosește o gamă largă de tactici hibride pentru a destabiliza Georgia și R. Moldova, dar și pentru a le menține într-o sferă de influență rusă. Kremlinul investește masiv în mijloacele de comunicare, rețele sociale și influenceri locali pentru a semăna confuzie și teamă. Folosind narațiuni precum “pericolul NATO” sau “pierderea identității naționale,” propaganda rusă încearcă să-i convingă pe cetățenii R. Moldova că un parcurs european ar aduce riscuri majore, fără însă a prezenta realității respingerii apartenenței la UE pe termen mediu și lung.
Moscova susține discret politicieni și partide care pot servi drept “cal troian” pentru interesele sale, prezentând o “alternativă” la UE. Aceste rețele subminează reformele democratice și promovează alianțe care să blocheze dezvoltarea R. Moldova în spiritul european. Exemplul unor personaje politice care inițial au semnat Pactul pentru Europa, iar ulterior au militat contra referendumului rămâne o certitudine de tristă amintire în kolhozul nostru geopolitic.
Strategia de divide et impera este folosită pentru a crea conflicte între diferitele grupuri etnice din R. Moldova, între majoritatea etnică românească și comunitățile etnice minoritare. Rolul nefast jucat de filiala locală a Patriarhiei Ortodoxe Ruse, dovedită copios de anchetele mass-media, lasă un gust amar credincioșilor ortodocși și pun în pericol viitorul ortodoxiei între Prut și Nistru.
Pentru a evita repetarea scenariului georgian, R. Moldova trebuie să implementeze un set de măsuri solide care să asigure suveranitatea și integrarea europeană până la alegerile parlamentare. Chiar dacă pare târziu, autoritățile de la Chișinău trebuie să întărească instituțiile publice, asigurând transparență și combaterea corupției. Fără o justiție puternică și o administrație eficientă, statul rămâne vulnerabil la influența externă, lucru dovedit de alegerile din ultimele decenii. Instituțiile solide inspiră încredere cetățenilor și cresc reziliența în fața manipulării politice.
Clasa politică pro-europeană trebuie să depășească diviziunile interne și să ajungă la un consens care să mențină direcția europeană. Este nevoie de un dialog autentic și de o platformă unită care să combată influența Moscovei și să stabilească o viziune clară pentru integrarea europeană, explicând în mod concret beneficiile pentru cetățeni.
Susținerea partenerilor europeni și americani poate aduce expertiză și sprijin tehnic pentru reforme, monitorizarea influenței externe și întărirea capacităților de reziliență ale statului. Aprofundarea cooperării cu statele UE în domeniul securității și stabilității este un pas esențial pentru protejarea R. Moldova.
Datorită tehnologiei, coșmarul geopolitic de la Tbilisi poate fi urmărit direct de către cetățenii R. Moldova. Preşedinta Georgiei, Salome Zurabişvili, aliată a opoziţiei pro-occidentale care nu recunoaşte rezultatul alegerilor legislative câştigate de partidul de guvernământ Visul Georgian, a cerut o investigaţie internaţională asupra acestui scrutin şi presiuni internaţionale pentru revizuirea rezultatelor despre care susţine că au fost viciate prin fraude.
Partidul oligarhic Visul Georgian a obţinut aproape 54% din voturi, iar cele patru formaţiuni de opoziţie împreună aproape 38%. Acestea din urmă contestă rezultatul şi cer noi alegeri sub supravegherea comunității internaționale.
Scrutinul de sâmbătă s-a desfăşurat în contextul unei puternice polarizări și radicalizări a societății din statul caucazian, situație datorată de legislația de inspirație rusească adoptată recent. Legea "agenţilor străini", adoptată în luna mai 2024, este considerată de opoziţia georgiană şi de ONG-uri drept "lege rusească", întrucât aceasta obligă mass-media şi ONG-urile finanţate din străinătate să îşi dezvăluie sursele externe de finanţare.
Un astfel de scenariu este extrem de plauzibil și în R. Moldova, având în vedere că factori politici pro-ruși au salutat demersurile anti-europene ale elementelor oligarhice de la Tbilisi, promițând că vor implementa o legislație similară și în R. Moldova după victoria lor la alegerile prezidențiale și parlamentare.
Pentru a evita un scenariu precum cel din Georgia, RMoldova trebuie să rămână vigilentă și să abordeze vulnerabilitățile sale interne. Efortul de integrare europeană nu poate avea succes decât dacă este susținut de reforme reale și de o clasă politică sincer pro-europeană. Combaterea influenței ruse și construirea unei reziliențe interne puternice sunt cheia pentru viitorul democratic și stabil al R. Moldova. Doar prin unitate, transparență și colaborare internațională poate Chișinăul să depășească provocările și să își asigure locul în familia europeană.
