Mihai Isac // Referendumul constituțional: războiul pentru europenitatea R. Moldova

Campania furibundă declanșată de mașina de propagandă rusă împotriva cursului european al R. Moldova trădează îngrijorarea Federației Ruse față de opțiunea majorității populației de integrare cât mai rapidă în Uniunea Europeană. O validare constituțională a acestei opțiuni este un precedent periculos pentru politica Federației Ruse în fostele republici sovietice și nu numai.

Procesul de integrare în blocul comunitar impune implementarea unor reforme ample ale unor sisteme care încă facilitează controlul exercitat de Federația Rusă asupra R. Moldova. Teama serviciilor de spionaj federale de la Moscova de pierdere a influenței pe care o exercită între Prut și Nistru este reală și a dus la intensificarea ofensivei hibride împotriva populației R. Moldova.

Până în acest moment am putut vedea cu ochiul liber efectele nocive ale instrumentalizării elementelor criminale și oligarhice de către Federația Rusă împotriva R. Moldova. Această alianță toxică dintre interesele unor grupuri corupte și interesele Federației Ruse de destabilizare a R. Moldova au dus la întârzierea reformelor și la scăderea nivelului de trai al populației R. Moldova.

Rezistența sistemică față de orice reformă în domenii cheie, precum justiția ori securitatea națională, nu face decât să servească intereselor Moscovei de dinamitare cu orice preț a păcii aparente din R. Moldova.

Chiar dacă majoritatea politicienilor refuză să recunoască, R. Moldova este victima unui război de agresiune din partea Federației Ruse, un război purtat fără tunuri ori tancuri, dar cu arme la fel de periculoase, cum este propaganda. Federația Rusă nu a renunțat niciodată la obiectivele sale de cucerire cu orice preț a puterii la Chișinău, pe cale militară ori electorală.

În urma războiului de agresiune declanșat de Moscova împotriva statului nostru la începutul anilor 90, dar și a vasalizării sistemului politic de la Chișinău, urmașa URSS nu a renunțat la obiectivele sale.

După 3 decenii de la invazie și consolidarea unui regim de ocupație în raioanele de est, Federația Rusă influențează în continuare negativ situația din Republica Moldova printr-o serie de factori politici, economici, și sociale.

Rusia a susținut și continuă să susțină partide și politicieni prorusi în R. Moldova, ceea ce contribuie la polarizarea societății și la instabilitatea politică. Aceasta împiedică eforturile de reformă și de apropiere de Uniunea Europeană, creând un climat politic volatil. Campania prezidențială actuală a scos în evidență capacitatea serviciilor ruse de spionaj de racolare a unor personaje de pe scena politică de la Chișinău, lansate în luptă împotriva intereselor naționale ale R. Moldova.

Prezența trupelor rusești în regiunea separatistă din estul statului menține un conflict înghețat în granițele R. Moldova, împiedicând o soluționare definitivă a acestuia și afectând stabilitatea regională. Rusia folosește acest conflict ca mijloc de presiune asupra R. Moldova, României, Ucrainei, dar și al altor aliați.

Prin intermediul mass-media proruse și al rețelelor sociale, mai ales Tik-Tok și Telegram, Rusia răspândește dezinformări și propagandă care au ca scop subminarea autorităților constituționale de la Chișinău, slăbind încrederea în instituțiile statului și provocând diviziuni în societate.

R. Moldova rămâne, cel puțin parțial, dependentă de gazul rusesc, mai ales atunci când vorbim de regiunea aflată sub ocupația militară ilegală a Federației Ruse. Moscova a folosit această dependență ca instrument de presiune economică. Crizele energetice create artificial au destabilizat economia statului și au forțat guvernele anterioare să facă compromisuri politice, care au afectat suveranitatea R. Moldova.

Nu este un secret faptul că Rusia se opune integrării în structuri occidentale precum Uniunea Europeană, influențând negativ politicile de securitate ale țării și menținând o stare de vulnerabilitate față de amenințări externe.

Pe lângă regiunea transnistreană, Moscova folosește și Găgăuzia pentru destabilizarea Republicii Moldova prin mai multe mecanisme, în principal politice, economice și culturale. Partidele și politicienii pro-ruși din regiune primesc sprijin financiar și logistic din partea Rusiei. Organele de drept ale R. Moldova intervin periodic pentru stoparea acestor fluxuri, dar serviciile de spionaj rusești dezvoltă rapid noi modalități de finanțare ilegală ale acțiunilor ilegale.

Acest sprijin constant permite promovarea unei agende politice ce contravine direcției pro-europene a Republicii Moldova. Rusia se folosește de Găgăuzia pentru a promova idei eurosceptice și pentru a genera tensiuni în relațiile dintre Chișinău și Comrat.

Prin intermediul mass-mediei rusești, Rusia diseminează propagandă în Găgăuzia, promovând narațiunile care critică guvernul de la Chișinău și politica de apropiere de Uniunea Europeană. Televiziunile și platformele online controlate de Kremlin încearcă să îndrepte opinia publică din regiune împotriva apropierii de Occident și să mențină o percepție favorabilă față de Rusia.

Rusia exploatează identitatea etnică a găgăuzilor, care sunt de origine turcică, dar au o lungă istorie de legături cu lumea slavă și cu Biserica Ortodoxă Rusă. Acest aspect este folosit pentru a cultiva sentimente proruse și a sublinia o identitate separată față de restul Republicii Moldova, ceea ce poate alimenta separatismul.

Să nu uităm că autoritățile din Găgăuzia au organizat în februarie 2014 un referendum consultativ în care majoritatea locuitorilor au votat pentru integrarea în Uniunea Vamală condusă de Rusia, în detrimentul apropierii de Uniunea Europeană. Aceste inițiative contribuie la tensiunile dintre autoritățile centrale de la Chișinău și regiunea autonomă, chiar dacă integrarea în UE ar fi extrem de benefică pentru Găgăuzia, blocul comunitar sprijinind autonomiile din statele membre.

Din nefericire Federația Rusă folosește și sfintele altare ortodoxe împotriva intereselor populației din R. Moldova. Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove, filiala locală a Patriarhiei Ortodoxe Ruse, este folosită ca un instrument de influență politică și socială pentru a promova interesele sale geopolitice în Republica Moldova, în special pentru a submina parcursul european al țării.

Prin legăturile religioase directe și indirecte, legale ori ilefale, Rusia păstrează un canal direct de influență asupra populației. Biserica Ortodoxă Rusă și Mitropolia locală subordonată promovează adesea mesaje care favorizează relațiile strânse cu Rusia și critică valorile occidentale sau politicile Uniunii Europene, prezentându-le ca o amenințare la adresa tradițiilor și moralei creștine.

De multe ori, reprezentanți ai Mitropoliei pro-ruse de la Chișinău promovează o retorică anti-europeană, susținând că valorile occidentale, precum drepturile omului, secularismul sau pluralismul, sunt contrare tradițiilor și moralei creștine ortodoxe. Acest tip de discurs este în concordanță cu narativele promovate de Kremlin, care prezintă Occidentul ca fiind decadent și în opoziție cu "valorile tradiționale".

Mitropolia pro-rusă locală contribuie activ la organizarea unor mișcări de protest sau campanii împotriva guvernului pro-european din R. Moldova sau a inițiativelor legate de integrarea europeană, folosind rețeaua de parohii pentru a influența opinia publică.

În campaniile electorale, retorica Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove este utilizată pentru a susține candidați care promovează o agendă pro-rusă și anti-europeană. Alegătorii sunt adesea influențați prin apeluri la protejarea credinței ortodoxe, într-un context în care Rusia este prezentată ca apărătorul acesteia, în contrast cu Europa.

În unele cazuri, Biserica Ortodoxă din Moldova a fost un canal de propagare a dezinformării sau a teoriilor conspiraționiste care au legătură cu integrarea europeană, încurajând scepticismul și neîncrederea față de Occident.

În data de 20 octombrie 2024, electoratul din R. Moldova are o șansă istorică să demonstreze faptul că opțiunea de integrare a societății noastre în Europa este ireversibilă!