Vitalie Vovc // Săptămâna în care Transnistria a mai câştigat o bătălie

Săptămâna trecută au apărut câteva cifre statistice care atestă o încetinire sensibilă a ofensivei putleriste începute încă din august 2024. Dacă e să credem datele publicate, invadatorii au acapărat teritorii în ianuarie similar cu tempoul din primele săptămâni ale ofensivei, înregistrând pierderi record atât umane cât și în echipamente militare. Astea fiind spuse, putleriștii mai continuă să avanseze, în special lângă Pokrovsk, deși defensiva ucraineană pare din ce în ce mai eficienta și mai structurata. Vom menționa și eșecul eforturilor armatei rusiei, secundate de unitățile nord-coreene, în a recuceri regiunea Kursk. Se pare că de mai bine de două săptămâni nord-koreenii (principala forță în contra-ofensiva rușilor) au dispărut de pe câmpul de luptă și nu mai participă la asalturile suicidare asupra pozițiilor ucrainene. Din ce în ce mai mulți observatori și experți militari vin cu ipoteza că ofensiva putlerista s-a cam epuizat, dar vom rămâne în continuare precauți și vom aștepta ziua când buletinele de pe front nu vor mai atesta avansări ale ocupanților la sol ca să constatăm definitiv faptul.

Continuă și atacurile ucrainenilor asupra infrastructurii militare și industriale din adâncul teritoriului rusesc, din ce în ce mai masive, dar și mai devastatoare. Din ultimile reușite vom menționa atacul renumitei conducte de petrol "Drujba" și sistarea provizorie a livrărilor din terminalul rusesc din Marea Baltică.

Să revenim însă și în Republica Moldova, unde, spre deosebire de săptămânile anterioare ar mai fi câte ceva de menționat și în afara „crizei energetice” a Transnistriei.

GEORGESCU E PUTLERIST CU ACTE ÎN REGULĂ

Acum nu se mai poate afirma contrariul. Dacă până recent se mai găseau și din acei care încercau să convingă „boborul” că CG nu e sluga Kremlinului și că toate declarațiile sale nu sunt decât „suveraniste”, săptămâna trecută ex-catindatul a venit cu o declarație care a spulberat orice dubiu posibil. Totul a pornit de la un val Z-propagandistic rusesc (e bine totuși să urmărești ce valuri de noroi curge din acea parte) în care i se propunea Ungariei, Slovaciei, Poloniei și României să-și recupereze din teritoriile Ucrainei. Pe astea, bănuiesc, iluștrii reprezentanți ai „boborului obidit” din România puteau și să nu le vadă (la urma urmelor, pentru asta e nevoie să ai ceva carte, să vorbești rusa, spre exemplu), dar a reacționat imediat capul de pește: CG a declarat că Ucraina ar fi un stat „artificial” și că România ar trebui să-și recupereze teritoriile. Mai mult decât declarația în sine (prostii din astea am mai auzit și în trecut), anume concordanța și succesivitatea acestor enunțuri e o dovadă irefutabilă a apartenenței ierarhice a lui Georgescu..

MOLDOVENII ROMÂNI

În Republica Moldova au fost publicate datele recensământului populației din 2024. Actualmente, fără Transnistria, în RM ar locui 2,4 mln de persoane. 77,2% din ei se declară moldoveni și 7,9% - români, un total, deci, de 85,1%. Prima cifră de memorizat. Cineva ar trebui să le explice "moldovenilor" că ei nu sunt decât o sub-specie a românilor (vă rog să nu dați cu parul : e doar ironie), la fel precum și ardelenii sunt români, dar asta e altă poveste. Se prea poate însă ca unii să fie deja prea europenizați și noțiunea respectivă să însemne pentru ei cetățenie, nu etnie. Fie, vom considera altă cifră, mai sigură, și anume limba maternă: 49% au declarat că limba lor maternă este „moldovenească”, iar 31% au indicat în calitate de limbă maternă româna. Avem un total de exact 80%. Toată lumea a evidențiat creșterea „românilor” în RM și nu voi repeta ce au scris și alții. Altceva e important de menționat aici: suntem 80%, respectiv clivajul geopolitic (Est vs. Vest), referențial („russkii mir” vs. Lumea civilizată occidentală), temporal (dezvoltare și viitor vs. arhaism și trecut) nu mai este demult „etnic”. Iată dacă conștientizăm bine acest lucru și încercăm să gândim la datele respective, poate că vom începe a întrezări ieșire din impasul de astăzi.

ALTERNATIVA VIITORULUI

Ivan Ceban, Ion Chicu, Alexandr Stoianoglo și Mark Tkaciuk au anunțat ieri crearea unui noi bloc electoral pe care l-au numit „Alternativa”. E bine că l-au anunțat. Acum promotorii cei mai importanți (să nu confundăm cu „cei mai vocali”) ai putlerismului în RM au corp și identitate. Curios e faptul că ei se declară „europeni”, o dovadă în plus a schimbării strategiei Kremlinului în privința Republicii Moldova (sunt câteva ipoteze care încep a se cristaliza la subiectul respectiv, dar vom mai așteptă nițel, căci inculpații vor produce inevitabil „probe” pentru analize mai întemeiate).

64 MLN PENTRU STATUS QUO

Milioanele sunt în Euro, bineînțeles, și nu vorbim despre veniturile celebrului grup rock din anii ’70 ai secolului trecut. Sunt banii pe care Uniunea Europeană îi va oferi (nu sunt credite, ci granturi) Chișinăului pentru a depăși „criza energetică” din Republica Moldova și Transnistria. 30 de mln. sunt alocate nemijlocit pentru procurarea gazelor naturale pentru Transnistria. Dar să încercăm un flash-back cronologic. Acum exact o săptămână situația părea fără speranțe mari pentru regimul de la Tiraspol: Chișinăul stătea bine pe poziții și propunea Tiraspolului suport pentru achiziționarea gazelor naturale de pe piața europeană. Maia Sandu a efectuat și o vizită la Kiev unde s-a întâlnit cu Zelensky. Ce au discutat nu știm, dar cu certitudine anume despre Transnistria au vorbit, căci Zelensky a venit și el cu un mesaj în care promitea cărbune Tiraspolului. Între timp, ambasadorul RM la Moscova a fost convocat la MAE rus. Ce i s-a spus, iarăși, nu avem de unde ști (versiunea despre protest în legătură cu scurgerea de info în presă precum că nicio companie rusească nu va livra gaz Transnistriei îmi pare prea lejeră), dar imediat după această întrevedere a venit și vestea trăsnet precum că UE acordă un grant de 30 de mln de Euro pentru gaze.

Vestea a stârnit nedumerire pe malul drept (nu la oficialități mă refer). Pe bună dreptate: cu ce ocazie să oferim „cadouri” nemeritate unei regiuni care nu ostenește să-și demonstreze ostilitatea atât față de Chișinău, cât și față de Uniunea Europeană? Ce primim în retur? Primul element de răspuns l-a încercat guvernul de la Chișinău care a afirmat că Tiraspolul va primi gaz gratis și va livra în schimb electricitate gratis malului drept. Cum nimeni nu reușește să explice mecanismele și garanțiile acestei „înțelegeri”, a venit din urmă și noutatea precum că UE mai adaugă 34 de milioane Chișinăului: adică vă dam și vouă, numai nu faceți zarvă... Toate astea sunt cusute cu ață albă și nu rezistă logicii elementare. Idea că locuitorii din Transnistria vor deveni mai pro-europeni pe urma acestei operațiuni caritative e falsă, căci avem exemplul Găgăuziei, unde s-au investit fonduri europene considerabile fără niciun rezultat. Regiunea a avut scoruri record antieuropene și pro-kremliniste la ultimul scrutin... Cred că lipsește o verigă esențială din acest lanț de evenimente care, dacă o luăm în considerație, le aseaza pe toate celelalte la loc. În alte timpuri mi-aș fi permis să vin cu presupuneri, dar îmi voi păstra ipoteza până la apariția faptelor care să-mi confirme temerile.

Atât voi spune: ce păcat că nu suntem membri NATO, că nu avem suficientă minte și curaj pentru a înfăptui Unirea celor două state românești!..

‍